Etichetă: pata negra

Cea mai buna crema catalana din Bucuresti?

Cea mai buna crema catalana din Bucuresti?

Crema catalană este practic versiunea, ghici ce, catalană a faimosului desert franțuzesc: crème brûlée.  Deși seamănă foarte mult și up to a point chiar și la gust, nu sunt una și aceeași chestie. Diferența între cele două ar fi că la crema catalană folosești ouă, lapte şi amidon şi se fierbe pe aragaz, iar la cealaltă se folosește smântână, vanilie și se coace la cuptor.  Plus, procesul de caramelizare pentru ambele. Oricum, nu sunt expertă nici la a face dulciuri, dar nici la a le mânca, sunt una dintre puținele persoane de pe acest pământ care nu se dă în vânt după ele. Dar cu toate astea am ajuns să caut înnebunită prin București un restaurant spaniol care să mă dea pe spate cu desertul ăsta.

Cum am ajuns în această situație?

Well, în vacanța mea din Barcelona m-am bucurat de o masă cu tematica ”am împlinit 24 ani, yey” și am zis hai să ne luăm și desert, dacă tot nu te bucuri de tort cu lumânări.  Prietenul meu comandă, curios fiind, această cremă catalană. În meniu scrie că are coajă de portocale. Ew, am zis eu. Ew, ew, ew, detest citricile în dulciuri. Eu îmi iau tiramisu, ceva care să-mi aducă aminte că tot pe italieni îi prefer la capitolul mâncare.  Vin farfuriile. Hai să gust și eu, că nu o să mor. Pffffffff, Iisuse. Cum să fie ceva atât de bun?  Doamne, am iubit fiecare linguriță.

Înapoi în București.

Ajung la Finca Alioli și  le încerc desertul. Uf,  nu e prost, dar e foarte dezamăgitor pentru un restaurant tematic. Și am așteptări destul de mari. Mai fac un research, Bucureștiul stă foarte prost la capitolul restaurante nișate, se vede că ne place doar mâncarea asiatică și hai un mexican din când în când. Dau peste articolul ăsta,  un restaurant la care puteai mânca desertul cu 250 lei.  Of course, signature dish,  șofran, tralalala, restaurant e închis forever acum.

În cele din urmă, ajung la Pata Negra, un alt restaurant spaniol, dar diferit de Alioli. E mult mai intim și are o tentă high-class, fiind și poziționat în spatele Guvernului, într-o zonă doar cu vile. Prețurile sunt pe măsură și crema catalană costă 21 lei (la Alioli este 13 lei), nu mai zic de restul. Ce bine că nu îmi e foame, îmi iau doar un aperitiv, de poftă, cozi de raci cu un fel de spumă de avocado:

restaurant spaniol

Îi zic ospătarului că am venit special pentru desert și că am așteptări mari. Ba chiar am adus-o și pe draga mea Simona să se bucure cu mine. Și aleluia! Este un desert chiar foarte bun. Lipsește portocala, e lămâie în locul ei. Dar sunt mulțumită. Nu am pretenția să mănânc mai bine decât în Barcelona, dar se ridică la înălțimea așteptărilor. Crusta de zahăr nu e nici prea tare, nici prea moale. Crema de sub ea are un puternic gust de lapte cu vanilie, aduce puțin a orez cu lapte și este foarte cremoasă. Bun și recomand, if you do not mind the price.

Decorul e foarte elegant, cu bun gust și e o atmosferă super liniștită și intimă.

restaurant spaniol


Mai vreau să trec pe acolo, poate când o să-mi adaug încă un zero în coadă la salariu. Glumesc, nu e așa grav. 😀