Etichetă: ramen

Sushi la Sushi Terra

Sushi la Sushi Terra

Îmi vine să fac o glumă foarte proastă cu sushi, dar nu o zic, că poate mă citesc și minorii. 😀 Nu sunt eu un fan obsedat de sushi, dar uneori mi se face așa o poftă de el și de niște sos Wasabi pe care îl mănânc cu nemiluita. Și am observat că în ultima vreme nu mă mai dau în lături nici de la niște ghimbir murat sau pus generos în limonadă.

Pentru că soră-mea a intrat la clasa de japoneză în liceu, am zis că e momentul perfect să sărbătorim cu sushi! Și am zis să mergem la Sushi Terra, această combinație de fast-food și restaurant, cu niciun decor/vibe japonez, dar cu sushi suficient de bun cât să nu te mai intereseze. Prețurile sunt măricele, dar sunt mai ok decât dacă aș fi mers la restaurant tematic. Și momentan doar a intrat la liceu, la facultate va fi demnă de restaurant tematic.

sushi

Ne-am comandat pentru început niște supă miso și niște Ramen cu rață. Supa miso (9 lei) era cu tofu, ciuperci și alge. În mod surprinzător, chiar mi-au plăcut algele și acele bucăți de tofu. Supa Ramen (16 lei), în schimb, a fost o mare dezamăgire, era mai mult rece și avea niște noodles amărâți în ea. Și nu avea gust mai deloc. Clar nu comandați Ramen de aici.

Cum a fost sushi-ul:

Apoi, au venit și vedetele: 16 bucăți delicioase de sushi cu somon (30 lei), plus cu sos picant și salată iceberg. Fiecare bucată de sushi a fost ornată generos cu wasabi și acompaniată de niște ghimbir murat. A fost super sățios și gustos! Un alt preparat de la ei care este foarte popular sunt acele bărcuțe de sushi, dar eu încă nu am bani de d-alea. Mă rog, să mai vin cu cineva care are și el/ea salariu, poate.

sushi

Mi-am mai luat și niște limonadă cu castravete, ghimbir și mentă, a costat 17 lei, cam mult, zic eu. Ca să mă conving o dată pentru totdeauna că nu-mi place castravetele în băuturi. Dar am băut tot, că îmi era foarte sete.

sushi

La final, am încheiat cu desertul, care m-a umplut așa tare încât d-abia puteam să mă mai deplasez. Trei înghețate în sortimente diferite (11 lei): cu susan, ceai verde și ghimbir. Cea cu susan a fost foarte, foarte bună, la fel și cea cu ghimbir. În schimb, am fost chiar surprinsă că aia cu ceai verde a avut un gust oribil. O combinație de alifie cu frunze de pe stradă. Ew, nu o recomand deloc.

În concluzie:

Mergeți la Sushi Terra pentru sushi și înghețată! Și luați-vă și o bărcuță!

Ce sa mancati bun la Bucharest Street Food Festival

Ce sa mancati bun la Bucharest Street Food Festival

Am fost pentru prima dată la acest festival, deci nu am niciun alt termen de comparație pentru ediția de anul trecut, de exemplu. Cunoșteam 2-3 van-uri pentru că le-am încercat pe festivalurile de muzică, dar nu aveam experiența completă a unui festival de mâncare. Ok, poate am nimerit în Barcelona, în port, la un mini food festival, dar era pe chill și nimic organizat la scală mare.

Intrarea e 15 lei/zi și un abonament de 4 zile e 40 lei. Nu o să intru în polemica „de ce plătesc să intru undeva ca să plătesc din nou pentru mâncare”, eu am fost în intervalul de prânz, 12 – 15, când intrarea e gratuită. Am ales intervalul ăsta mai mult pentru faptul că nu voiam să prind aglomerația de seară și să stau la cozi. Toată treaba se întâmplă la Romexpo și când am ajuns ieri, am făcut efectiv un tur al întregii locații ca să mă decid ce vreau să mănânc. Totul e împărțit, ai o zonă specială cu van-uri pentru burgeri, alta pentru paste, desert etc. Plata se face cu un card pe care-l primești la tonetele de credit points și-l încarci cu cât ai tu nevoie. Also, sunt cam 3-4 puncte de unde îți poți realimenta cardul, which I thought it was nice.

Locul e  fain amenajat, conceptul fiind cel de carnaval. Ai mai multe zone de relaxare, preferata mea fiind cea de la Rompetrol, unde am servit și cea mai bună limonadă din tot Universul, anume  Limonada lui Iulian. Am băut vreo 4 pahare. Era singurul loc unde plăteai cash pentru că banii urmau să fie donați copiilor bolnavi de cancer de la Marie Curie. Donația minimă era de 10 lei (ieri, joi), astăzi a fost de 12 lei, mă gândesc că a crescut prețul pentru că toată lumea lăsa 10 lei? Oricum, limonada este divin de bună, musai musai să vă opriți acolo. Also, ce mi-a mai plăcut la acel corner, pe lângă cum era amenajat cu umbreluțe, era faptul că găseai cărți de colorat, creioane, plus puneau la dispoziție servețele uscate și umede. Puteai să te porcești în voie cu mâncarea. 🙂

 

Aveam o listă făcută cu van-uri la care vreau să mănânc din nou, printre care Camionetta și Drunken Squid. Însă în drum pe festival m-am răzgândit și mi-am zis să încerc doar lucruri noi! Altminteri stăteam la masă doar cu paste și fructe de mare, nothing new under the sun.

Buun,  acum hai să zic explicit ce recomand de mâncare. Pe rând, aleatoriu:

Nori Yakitori – meniu calamar

Am înțeles că ar fi singurul van japonez de la noi din țară. Am comandat un meniu calamar care cuprindea: orez, sos picant, pachețele de primăvară, calamar la grătar îmbălsămat în nu știu ce sos, niște salată verde și chives. A fost chiar delicios, deși orezul era puțiiin de tot cam uscat. Foarte bun, 25 lei porția:

Tot ei mai aveau niște frigărui făcute pe rocă vulcanică, nu am luat, dar suna interesant, poate încercați.

Simbio pe roti – french dog si ghimbirata

Să le luăm pe rând. Tipul care servea acolo m-a văzut un pic…tristă? A zis că face pariu cu mine că ”french dog-ul” lor e mai bun decât ce am mâncat înainte (calamarul) și că dacă nu-mi place, nu îl plătesc. Well, mi-a plăcut, deși maioneza era un pic cam grea, am uitat să întreb dacă e de casă sau nu. A fost un snack delicios,  dar ce mi-a plăcut CEL MAI MULT și nu mă așteptam a fost…ghimbirata. Adică un suc de ghimbir. V-am povestit cum nu-mi place nimic ce ține de planta asta? Well, era ca un fel de limonadă și ghimbirul nu prea se simțea, a fost foarte yummy, v-o recomand, e 6 lei paharul.

French dog-ul a fost 14 lei. Mai avea un sendviș cu brânza gouda și chutney. Prietena mea, Andreea, mi-a zis că a fost bun, nu neapărat wow. Tot ea a mai încercat niște blue cheese quesadilla de la un van cu mâncare mexicană, numit Duma, deși nu avea cel mai bun plating, a fost delicios și am apreciat că avea jalapeno din plin.

MEATic – pork in pita by Adi Hadean

A fost super lăudat pe internet acest porc în pită, de mi-am zis că musai îl încerc, ce naiba. Mă așteptam să găsesc coadă mare aici, dar a durat 3 min să plătesc și să-l primesc, probabil că seara e mai aglomerat. Nu m-am plâns. Sendvișul e foarte, foarte gustos prin simplitate. Adică are doar carne și un fel de pastă de pătrunjel cu usturoi. Nimic fancy, nu știu dacă așa e din totdeauna sau asta e o nouă variantă. Mi-a plăcut, aș mai mânca, vă recomand și vouă.

Gattini pasta – paste cu peperoncino

Ok, nu m-am putut abține și mi-am luat niște tagliatelle de casă cu  ulei de măsline, usturoi și ardei iute și parmezan. Au fost suuuuper picante, exact cum mănânc eu. Nu vi le luați dacă nu aveți toleranță la spicy food. Oricum, mai au și alte feluri de paste în meniu, sunt chiar bune dacă vreți să jucați safe la carnaval. 🙂

Japanos – ramen

Nu am mai mâncat până acum, a fost chiar delicios și pentru fani e fix trebuie (aka soră-mea), recomand să veniți să-l încercați.

Cam asta am mâncat eu și mi-a plăcut. Sorry că nu e niciun desert menționat, but I do not do desserts too often. Nu mi-a fost poftă.

Am scris articolul ăsta nu doar ca să povestesc că am fost în X loc, ci și m-am gândit că vă ajută să vă orientați pe acolo,   la 2452854 de food points câte sunt,  să știți ce e  de încercat. Sunt sigură că mai sunt și altele, nu doar ce am povestit eu mai sus, dar mna. Cât să mănânci?!

Oricum, cel mai funny mi s-a părut un tip ieșit în pauza de masă care vorbea la telefon (probabil cu un alt coleg) și îi spunea: ”Băi, frate, nu știu ce să mănânc aici”. Exact, ai atâtea din care să alegi.

Poftă bună!