Etichetă: cumparaturi

1 an fără shopping

1 an fără shopping

Pandemia a venit cu multe dificultăți. Să stau în casă, să nu îmi văd prietenii, familia, colegii etc. Era inevitabil să nu cad în capcana shopping-ului compulsiv tocmai ca să suplinesc golul interior pe care îl aveam. Am văzut anul acesta mai mulți curieri la ușa mea ca niciodată. Prietenul meu își dădea mereu ochii peste cap când mă vedea cum alerg să răspund la interfon. Am comandat multe obiecte vestimentare, 95% nu erau necesare, le aveam deja în dulap sub altă formă și culoare. Dar am simțit nevoia nebună să tot cumpăr, găsind mereu scuze pentru a-mi motiva acțiunile: îmi fac și eu o bucurie, muncesc așa mult, e păcat să nu mă bucur de ceea ce produc, e ziua mea, e Black Friday etc etc. O scuză pentru orice, dar niciodată o scuză validă.

Însă nu pot blama 100% pandemia. Așa eram și înainte, doar că într-o măsură mai cumpătată. Vacanțele mele mă țineau suficient de ocupată financiar cât să nu dau iama în toate magazinele în căutare de haine și reduceri. Deși, recunosc, și unele vacanțe aveau această componentă de shopping, în principal mă focusam pe SH-uri și outlets de care știam că în străinătate sunt un pic mai high class decât cele de la noi. Așa mi-am cumpărat din Malmo (Suedia) o pereche de Converși într-o stare excelentă cu doar 50 lei. Nu mai spun că sunt un mare fan Primark și nu ratez nicio ocazie să îl vizitez.

Sunt și foarte zgârcită

Sunt cumva între 2 lumi. Pe de o parte, sunt foarte zgârcită și ador să găsesc reduceri și promoții avantajoase. Cumpăr din SH-uri (nu am nicio jenă), cumpăr de pe grupuri de Facebook unde se dau haine deja purtate, caut cele mai bune deal-uri, mă bucur ca un copil când am găsit ceva calitativ la un preț foarte mic. Pe de altă parte, am și momente când nu mă pot abține și cheltui enorm de mulți bani pe haine de nu mai țin cont de niciun principiu. Mi-am cumpărat și haine foarte scumpe, fie de la branduri mari, fie de la designeri locali. Culmea, în majoritatea cazurilor în care mi-am cumpărat haine așa scumpe, nu am fost de fiecare dată pe deplin mulțumită de ce am primit. Poate și pentru că eu cumpăr 90% din timp online și, mna, ajută să probezi ceea ce urmează să cumperi. Dar recunosc că am fost și dezamăgită de calitatea unor achiziții pe care le consideram din categoria mai high-end fashion.

Prima oară când am avut impusul să cumpăr ceva extrem de scump a fost chiar acum 1 an, când m-am uitat la o emisiune pe Netflix, o competiție de fashion designers ce trebuiau să creeze haine / colecții cu diverse tematici și să impresioneze un juriu specializat. A fost fun emisiunea și așa am descoperit o tipă din Coreea de Sud (Minju Kim) ce avea propriul brand de haine, aflat la început de drum. Mă îndrăgostisem complet de bluza de mai jos pe care eram dispusă să dau 200 euro doar ca să o am. Mi se pusese pata, mai pe românește zis. Din fericire, la vremea aia, tipa avea un site prost, l-am navigat greu și cu mult Google Translate, dar nu livra internațional, așa că nu am mai cumpărat. Pentru că ea a câștigat competiția, a devenit faimoasă, deci și prețurile la hainele sale au crescut exponențial.

shopping

Peste 1500 euro pentru shopping

Cam atât au costat hainele mele în 2020. Și încălțămintea. Am avut un buying spree intens și din cauza unui grup de Facebook cu haine SH, care, deși avea un scop nobil, acela de a reutiliza hainele existente prin a le vinde către alte doritoare (uneori sunt și donate), pe mine m-a făcut să îmi doresc să cumpăr mai multe. Fiind la mâna a doua erau, bineînțeles, la un preț mai mic. Și fiind foarte convenient să le comand (văd, dau like, comentez cu „doresc”, plătesc prin Revolut și gata coletul la ușa mea), atunci a fost super easy să cumpăr orice. Din fericire, am realizat relativ la timp că am o problemă, așa că am dat unfollow grupului. Of course, cei peste 1500 euro nu s-au strâns de aici, dar ar fi putut în timp să ajungă la acest spending doar din achizițiile de pe grupul asta.

Un echilibru

A-mi cumpăra haine doar din SH poate fi extrem de dificil și de frustrant. Unele nu sunt deschise în weekend, iar în timpul săptămânii pot avea un program scurt. Multe, dar foarte multe haine SH sunt vechi, urâte, rupte, așa că dacă dorești să găsești ceva decent trebuie să cauți și să ai multă răbdare. A cumpăra haine doar de la Zara, H&M și restul o să mă facă să cumpăr tot mai mult și mai des, pentru că au o gamă de haine ce se reînnoiește mult mai rapid decât aș putea ține eu pasul. Văzusem recent un documentar despre fast fashion și cum nu se mai produc haine doar pentru 4 sezoane, ci efectiv s-au dezvoltat 52 de sezoane în industria asta, unul pentru fiecare săptămâna din an. Too much to consume.

Așa că am ales să ajung la un soi de echilibru chiar dacă soluția pare extremă: nu mai cumpăr haine timp de 1 an. Am fost inspirată de aceste 2 povești pe care le-am descoperit, la Sandra Bold și Ioana Hurdubelea. Și vreau să aplic aceleași reguli pe care le-au urmat și ele:

  1. am voie să cumpăr lenjerie intimă și obiecte ce sunt de bază. Ioana lăsase ca și exemplu umbrela că să nu o prindă ploaia, dar eu aș zice chiar și de căciulă sau mănuși în caz că merg la munte și nu vreau să mor de frig. Lucruri strict utilitare.
  2. oamenii îmi pot face cadouri sub formă de haine. Ioana mai zicea că pot primi și vouchere la cumpărături, dar aș prefera să nu. Odată ce voi intra pe un site de shopping risc să revin la vechile obiceiuri.
  3. am voie să împrumut haine de la prietene – nu prea cred că o să o fac, dar o las că și regulă să o țin minte.
  4. pot face schimb de haine – idem 3

O să port strict ce am în dulap. Nu îmi fac griji, am suficiente haine cât să port fără să repet item-urile (prea des) timp de 1 an. Nu știu de voi, dar eu nu pot avea în dulap și hainele de vară și hainele de iarnă. NU AU LOC. Nu au loc nici dacă le țin doar p-alea de iarnă. E haos în dulapul meu acum. Și tocmai d-asta trebuie să mă opresc din a mai face shopping. Plus, mereu port aceeași pereche de blugi și 2-3 bluze pe care le tot schimb. Mna, statul acasă nu prea ajută să defilez cu toate hainele mele, dar nici overspending-ul nu e soluția.

Cum o să evit să fac shopping?

Să vrei e ușor, să pui în practică…foarte greu. Dar nu vreau să dau înapoi. Am implementat deja următoarele acțiuni:

  1. Am dat unfollow / mute la conturile IG cu obiecte vestimentare. SH-uri, buticuri vintage, branduri mari, branduri mici, designeri etc.
  2. Am dat hide ad / unlike / unfollow la tot ce vedeam ca și reclamă pe Facebook
  3. Am dat unsubscribe la newslettere
  4. Am dat mute la notificările din fashion apps
  5. Nu o să mă mai plimb prin mall-uri

La ultima mă ajută pandemia să nu mai petrec timp aiurea prin magazine. Oricum eu cumpărăm mostly online, deci primele 4 puncte sunt cele care contează și sper să mă țin departe de shopping.

Ce o să fac cu banii economisiți?

Îi pun la economii, desigur. Dar aș vrea să susțin și diverse cauze, să știu că acest 1 year of no shopping nu e doar în beneficiul meu, ci și în beneficiul altora. Deci o să susțin diverse proiecte și platforme editoriale care îmi plac (cum ar fi DOR, Recorder etc), adăposturi de animale, ONG-uri ce se ocupă cu salvarea animalelor, cauze umanitare etc.

Wish me luck, vă țin la curent 😀 

Ce shopping am facut in Marsilia

Ce shopping am facut in Marsilia

Când eram mică, detestam ideea de shopping pentru că o vedeam pe mama mea fiind mereu super aranjată, mereu cu haine frumoase și petrecând o veșnicie prin magazine. Eu eram o ființă super comodă (încă sunt) și nu suportam ideea de a pierde vremea prin magazine. Apoi am descoperit vacanțele și mi-am dat seama că nu pot pleca din locurile respective fără o amintire sau, oh well, fără cumpărături, punct.

În Marsilia am vânat Primark-ul și am plecat de acolo cu niște super goodies, haine și accesorii la 1 euro și maxim 14 euro. Apoi, am mai intrat și într-o galerie de magazine (destul de scumpe,  sincer), dar am reușit să găsesc chiar și acolo niște lucruri accesibile ca preț, anume niște boluri din ceramică roz pal pe care am dat 3 euro. Nu am poză cu ele, din păcate, dar sunt super drăguțe.

Dar hai să vă arăt achizițiile. Să mai spună cineva că nu găsești lucruri drăguțe în Primark 😀

Șapcă / beretă – 1 euro

E dintr-un material similar cu cel de la hainele de iarnă și mi s-a părut că arată destul de fashion.

shopping

Plic elegant – 3 euro

Prețul m-a convins chiar dacă nu sunt fană culoarea auriu, dar cred că se va asorta drăguț la diverse ținute elegante. Plus, am dezvoltat în ultime vreme o mega obsesie cu gențile. Îmi cumpăr foarte multe genți.

shopping

Rochie lungă casual – 5 euro

Mi-a plăcut modelul și merge excelent primăvara sau toamna. Am purtat-o recent și cu blugi pe dedesubt. Mi-au plăcut detaliile de la mâneci – acei nasturi.

shopping

Pantaloni – 14 euro

Ok, aceștia au fost cei mai scumpi, nu erau la reducere, dar de mult timp căutam ceva în acest stil și acum, în sfârșit, îi am!

shopping

Șlapi (1 euro), lumânare parfumată (1 euro), bentiță (1 euro) și săpun (3 euro)

Ce ar fi viața mea fără a cumpăra lumânări parfumate? Sau șlapi și tot așa.

shopping

Papetărie – 2-3 euro bucata

Nu m-am putut abține, colecționez agende și când le-am văzut, m-am îndrăgostit iremediabil! Plus, că sunt de o calitate foarte bună.

shopping

Și, în final, am mai cumpărat și niște vederi, alte obiecte la care am obiceiul să fac colecție. Cred că o să fac și articol dedicat despre obsesiile mele colecționare, revin cât de curând și cu el.

shopping

Vederea din colț dreapta este una veche, din 2002, scrisă în franceză de un turist care vizita Marrakesh. O trimite unui amic și îi povestea cât de cald este în oraș în luna mai.

Voi ce vă cumpărați din vacanțe?

Ce mi-am cumparat din Dublin

Ce mi-am cumparat din Dublin

Nu ma pot abtine cand plec in strainatate sa nu cumpar lucruri. Unele suveniruri sunt prea tentante! Alteori, unele au niste dealuri atat de bune incat chiar nu pot sa le zic nu.

In Dublin sunt o multime de magazine cu super oferte, de la cele no name pana la brandurile mari. Tesco spune ca are cele mai mici preturi. Lidl vine apoi si spune explicit si citez:  “we beat Tesco’s prices”. Apoi e Primark (Penneys este numit local) de care sunt deplin indragostita si din care imi cumpar tot timpul cate ceva, de fiecare data cand calatoresc. Si, nu in ultimul rand, in Dublin am gasit niste food hall shops, un fel de piete de aprovizionare foarte fancy din care cumperi carne, branzeturi, fructe si legume proaspete sau poti sa te asezi sa iei masa. Eu am fost in vreo 2 food hall shops (Fallon & Byrne – preturi foarte bune) si am cumparat o tona de mancare. De altfel, imi place la nebunie sa cumpar mancare pe care nu o gasesc in tara.

Pentru suveniruri, va recomand Carroll’s  este un shop plin de lucruri verzi (doh, irish) pe care le puteti lua drept cadou: irish whiskey chocolate, Guiness branded stuff, Leprechaun stuff etc.

Ce food goodies am adus cu mine:

  • Bacon – 2 euro – se vedea deja in poza, dar ce nu se vede este ca e o halca transata acolo. Adica, mananc o saptamana din el
  • Branza – 3 euro – in Amsterdam era mai scump, domne
  • Ciocolata – 2 euro – din gama Deluxe, de la Lidl. Pe la noi nu cred ca am vazut (inca).
  • Ciocolata irish – 2 euro
  • Ghimbirul murat – 0.99 eurocenti
  • Marmelada de portocale – 0.50 eurocenti

  • Trufe cu ciocolata si bere Guinness – 3 euro
  • Sos cu bere Guiness – 3 euro
  • Biscuiti – 4 euro
  • Ciocolata cu whiskey – 1.50 euro

Ce Primark goodies am adus cu mine:

  • Paleta farduri – 10 euro
  • Beauty blenders – 1.60 euro
  • Ser pentru unghii – 0.50 euro centi
  • Pensula machiaj – 1 euro
  • Exfoliant buze – 2.50 euro
  • Iluminator – 4 euro
  • Iluminator (2) – 1 euro
  • Lumanare de Craciun – 1 euro
  • Masca de par – 1 euro
  • Oja si primer – 1 euro fiecare
  • Pulover galben si pufos care nu apare in poza – 16 euro
  • Geanta draguta care nu apare in poza – 6 euro
  • Bereta neagra (tricotata) care nu apare in poza – 2.50 euro

  • Sosete flufy 3 perechi – 3 euro
  • Cuvant decorativ cu lumini – 2 euro (redus de la 6)

Ce goodies literare am adus cu mine:

  • Creion de la Trinity College – 1 euro
  • Carte „Hannibal” luata de la un anticariat – 2 euro
  • Cartea lui Oscar Wilde – 1.50 euro
  • Cartea cu povestile de groaza irlandeze – 14 euro (mai scump, da)

Plus alte maruntisuri si multe vederi pe care le adaug la colectia mea. Costul unei vederi este cam de 0.50 euro centi si 1 euro, depinde de unde le achizitionezi. Nu ma intrebati de totalul celor de mai sus, va las pe voi sa faceti calculul daca sunteti curiosi. Eu nu prea vreau sa lesin gandindu-ma cat am cheltuit.

Oricum, concluzia acestui articol este ca se gasesec suveniruri la pret avantajos in Dublin, desi este catalogat ca un oras scump. In urmatorul articol o sa va povestesc mai mult despre cum m-am descurcat la capitolul bani.

Pana atunci, daca v-a placut articolul asta, poate vreti sa stiti ce mi-am luat si din Amsterdam.