Categorie: 50 de impresii ale Simonei

Impresii din Thassos

Impresii din Thassos

Probabil ați auzit și voi multe lucruri despre Thassos, poate cel mai frecvent dintre ele este acela că este plin de români. Ceea ce este perfect adevărat. Tot timpul anului, dar mai ales în sezon, insula își schimbă complet datele demografice. Ai majoritate români și bulgari, iar minoritatea sunt grecii. Serios, cred că putem spune lejer că am colonizat insula asta. Și pentru că auzisem că sunt atâția români, unii care fac mizerie, alții care fac gălăgie, vă zic sincer că mă așteptam să-mi displacă. Însă motivul pentru că am ales să merg aici este motivul pentru care alege toată lumea să vină aici: proximitatea. Traversezi toată Bulgaria, iei vaporul 30 minute și ești acolo. Asta înseamnă cam 10 ore și dacă pleci în miez de noapte, poți prinde o zi întreagă acolo.

Însă nu mi-a displăcut deloc, ba din contră, mi-a plăcut extraordinar de mult. Să mergi în extra-sezon este mult mai fain decât aș fi putut crede. În primul rând, insula e aproape pustie, sunt foarte puțini turiști și vezi în sfârșit localnicii în adevărata lor splendoare, ieșiți din bârlog. E o liniște incredibilă, auzi păsărelele cântând, iar dacă mergi într-o lună acceptabilă precum sfârșit de aprilie, o să dai de o vreme foarte plăcută, în timp ce soarele tot te va prăji suficient cât să remarce colegii de la muncă. În al doilea rând, mai puțini oameni, mai puțină aglomerație, plajele sunt pustii, marea e doar a ta, deși nu poți face baie decât dacă ești foarte curajos, căci apa este rece. Partea bună este că ajungi în Grecia și poți să fii singurul om de pe o plajă, sentimentul este fain.

”Dar nu sunt toate locurile și tavernele închise?!” Well, unele da, altele nu. Tot ai suficiente opțiuni și lucruri de văzut, mai ales că aici nu ești într-un oraș, să-ți faci listă de obiective turistice. Ai marea, și natura de văzut și astea sunt mereu cu program non-stop.

Peisajele

Insula Thassos s-ar putea să fie cea mai verde insulă a Greciei, nu cred că am mai văzut în niciun alt loc atâta verdeață și este o îmbinare perfectă între peisajul muntos și mare. Poți să lenevești la plajă sau să faci drumeții pe munte, cel mai înalt vârf fiind Ipsarion. Poți vedea plantații întinse de măslini, păduri de pin și o vegetație extrem de deasă. În drum spre laguna Giola, în timp ce mergi cu mașina pe coastă, poți vedea în mare delfini care fac sărituri. Păsărele cântă, miroase a liliac și trandafiri proaspăt înfloriți, este o nebunie pentru orice nature lover. Și pustiimea face locul ăsta și mai frumos, te poți bucura de el pe deplin, fără să te bruieze nimeni. Cred că, de altfel, am explorat o bună parte din insulă fiind singurii oameni pe o rază de 1 km cel puțin.

Satul Panagia

Este un sătuc din munți cu căsuțe albe și albastre, cu străzi înguste și în pantă. Cred că vara e o forfotă mare aici, de nu ai loc pe stradă, dar acum poți auzi chiar susurul izvorului ce trece prin sat. Poți în sâmbăta de dinainte de Paște să te întâlnești cu iepurași adorabili și să mângâi pisici nărăvașe.

Aici este și Biserica Maicii Domnului – unde am fost pentru slujba de Înviere.  Toată viața mea am sărbătorit Paștele doar acasă, căci era sărbătoare de familie, nu de plimbat brambura. Dar acum mă bucur că am avut ocazia să văd cum un alt popor ortodox sărbătorește această zi sfântă (nu că aș fi eu mare creștină, dar antropologic vorbind, eram curioasă). Am fost surprinsă să văd că pentru ei e mai mult o sărbătoare decât un moment trist și evlavios, cum este la noi). La miezul nopții am mers să luăm lumină. Femeile erau îmbrăcate ca de gală, preotul nu își mai știa foarte bine predica și cred că a vorbit vreo 5 minute doar. S-a dat cu petarde de parcă era Revelionul! Am crezut că mor de inimă în curtea Bisericii. După ce s-a luat lumină, toți se pupau pe obraz și își dădeau mâna, parcă se felicitau pentru ceva. Apoi, s-au întors cu toții la taverne să mănânce miel la proțap și (probabil) să bea vin Retsina. Vă zic, ăsta a fost un al doilea Revelion pentru ei.  Oricum, așa aș vrea și eu să sărbătoresc, nu să ascult o lălăială de slujbă 5 ore. 🙂

Thassos

Satul Theologos

Un foarte mic sat medieval, poziționat în mijlocul insulei, printre munți, Theologos mi-a plăcut extraordinar de mult. Viața rustică și veșnicia s-au născut aici, în acest sat cu case din piatră, pisici sălbatice și verdeață multă. L-am vizitat chiar în ziua de Paște și am putut vedea localnici gătiți de sărbătoare, pregătind mâncăruri gustoase acasă sau bucurându-se de ele la taverne. Familiile și prietenii ieșeau la masă împreună, ocupau cel puțin o masă de 20 de locuri și vorbeau, erau fericiți, în timp ce soarele bătea printre copacii uriași. Nu cred că poate fi alt loc în care să fii mai împăcat cu tine.

 

Chiar dacă satul e mic, o plimbare pe străduțe este binevenită și o să vă placă să îi descoperiți arhitectura. În apropiere, este un mic râu și o pădure, vă recomand să mergeți în explorare pentru o drumeție, chiar după o masă de prânz copioasă.

Laguna Giola

Probabil cel mai faimos loc din Thassos și cel mai vizitat de către turiști și români. Da, avem 2 categorii de oameni pe insulă, turiștii și românii. Și acum când am mers erau destui oameni (nu vreau să mă gândesc câți sunt vara), iar majoritatea erau români și bulgari, plus niște greci rătăciți. Însă locul este absolut superb, perfect pentru o bălăceală serioasă. Doar că trebuie să fiți atenți. Deși apa este incredibil de limpede și vezi fundul ei, de fapt, este foarte adâncă. Are între 4 și 8 metri adâncime, iar marginile ”piscinei” sunt pline de arici, așa că e un pic mai dificil să ieși din ea. Era foarte rece apa când am fost eu, dar sunt sigură că vara are temperatura ideală, fiind încălzită de soare. Plus, nu are conexiune cu apa din mare, drept urmare, e mereu caldă.

Ce trebuie să știți este că drumul până acolo este foarte dificil și plin de praf și stânci. Nu recomand o intrare cu mașina, iar pentru mersul pe jos să aveți încălțăminte comodă și care nu alunecă. Dar mergeți să o vedeți, pentru că e absolut minunată.

Agora Antică

În Limenaria veți găsi niște ruine arheologice ale unei piețe publice construite în secolul 4. Poate nu sunteți neapărat fani ruine, dar priveliștea acolo este minunată și spațiu e plin de verdeață și copaci și deși este foarte aproape de port, este multă liniște. Auzi doar albinele bâzâind la flori.

Plajele

Cea mai faimoasă plajă din Thassos ar fi Marble beach, pentru priveliștea incredibilă pe care o oferă: contrastul dintre albul pietrelor și azurul apei. Din păcate, am văzut-o doar pe Internet, căci se făceau reparații în zonă și nu puteai ajunge la ea. Alte plaje minunate deși am mers pe mai multe plaje, întrucât nu eram în sezon, iar multe nu erau amenajate, nu cred că pot să recomand cu adevărat una. Din acest motiv vă sugerez să căutați pe Google Trips ce plaje au un rating bun. Oricum, vremea a fost suficient de frumoasă cât să lenevesc un pic pe prosop și să mă dau cu cremă de soare, chiar dacă nu am intrat în apă.

Pisicile

Da, uite că am făcut o secțiune în articol dedicată pisicilor. Nu o să pun toate pozele pe care le-am făcut, dar o să vă zic doar că sunt extraordinar de multe. Și pe deasupra sunt și foarte rele unele cu altele. Nu cred că am mai văzut pisici atât de teritoriale, jur. Se băteau în ultimul hal, fiecare pisică arăta șifonată. Cea mai dură imagine a fost cu o mâță care avea blana de pe gât și piept plină de sânge uscat. Arăta ca într-un film horror, biata de ea! Cu toate astea, ea nu avea nici pe naiba. Se comporta normal, se plimba de colo colo, nu părea deranjată că ieșise dintr-o bătălie crâncenă. Brr.

Utile

  • Drumul cu bacul pentru 5 persoane și o mașină a costat 42 euro pe sens.
  • Cazarea pentru 3 nopți cu mic dejun inclus și 2 camere de tip studio a costat 450 euro. Complexul era fix pe plajă și avea un personal foarte amabil, curățenia era impecabilă și micul dejun a fost absolut delicios.
  • Am ieșit din Bulgaria pe la Makaza, unde la dus am stat 1 oră la coadă să trecem. Deci fiți pregătiți pentru niște timpi morți.
  • Traseul pe care ne-a dus Waze, Ruse – Makaza e absolut superb, prin munți. Bulgaria are un peisaj chiar foarte frumos, deci poate aveți noroc să nimeriți pe aici.

În concluzie, Thassos este o insulă superbă și merită vizitată. Însă în extra-sezon.

Impresii din Malmö, Suedia

Impresii din Malmö, Suedia

Dacă vă planificați vreo vacanță spre Copenhaga, să șțiți că trebuie neapărat să aveți în vedere și un mic trip către Malmö, în Suedia. E la doar 35 de min distanță cu trenul și ajungeți să îi vedeți și pe suedezi și să aflați care este rețeta lor de fericire. Eu dintr-o singură zi mi-am dat seama că fericirea lor constă în a locui în apartamente decorate identic. Am trecut pe lângă un bloc care la fiecare fereastră, cu foarte mici diferențe, avea amplasate lămpi și flori (orhidee). De sus până jos. Deci toți acei vecini au considerat că sufrageria lor trebuie să conțină aceste 2 item-uri puse la fereastră ca să se minuneze turiștii de ele.

Biletul dus-întors e destul de scump, aproape 26 euro, dar eu zic că merită să spuneți că ați vizitat 2 țări într-o singură zi. Mai mult de atât, puteți vedea podul ce leagă Danemarca de Suedia, lung de 8 kilometri, suspendat deasupra mării. Deși nu este mai impresionant decât ce poți vedea în Istanbul, priveliștea este superbă, iar lumina aceea specifică iernii îi oferă o aură aparte. Mi-a plăcut mult.

Malmö e un oraș tânăr. Conform Wikipedia, 48% din locuitori are sub 35 de ani. Nu știu dacă am remarcat asta pe stradă, dar mi se pare fain. Când am fost, totuși, atentă la oamenii din jurul meu, am făcut contact vizual cu un suedez care mi-a zâmbit larg. A fost simpatic.

Arhitectura orașului reprezintă un mix de clădiri vechi (în centrul orașului) cu unele extraordinar de moderne și care te fac să spui wow, căci sunt inedite. Dacă e cineva pasionat de street photography și arhitectură, o să vă placă mult aici. Câteva exemple:

 

Partea bună la Malmö după ce ați trecut prin Copenhaga este că totul pare și este mai ieftin. În primul rând pentru că nu e capitală,  iar în al doilea rând, coroana suedeză e mai avantajoasă decât cea daneză. 1 coroana suedeză este 0.45 lei versus cea daneză care este 0.63 lei.

Drept urmare, mai mare mi-a fost uimirea când la muzeul din Castelul Malmö și am plătit doar 18 lei intrarea. S-ar putea să fie cel mai avantajos preț pentru un muzeu din străinătate.

Ce am vizitat:

1. Castelul Malmö

Inițial am crezut că voi vizita un castel pe bune, dar apoi l-am văzut la fața locului și mi-am dat seama că, de fapt, este un muzeu.  Și apoi, shocking twist, am căutat pe Google când mă pregăteam să scriu acest articol și am văzut că până la urmă era un castel! Nu știu pe ce parte am intrat, dar noi am fost doar la muzeu.  Asta e, mergeți voi și pentru mine. Oricum, muzeul a fost fain, am văzut câteva expoziții foarte interesante de artă și despre perioada de după cel de-al Doilea Război Mondial, cât și o expoziție a la Hollywood, cu ținute reale, purtate de actrițe în filmele suedeze/

Și tot în cadrul aceluiași muzeu am mai văzut o expoziție cu animale împăiate și un mini-aquarium! Da, am văzut pești de tot felul. Am mai spus că pentru toate asta am dat doar 18 lei?

2. Marea

Iubesc orice oraș care are deschidere la mare și la plajă dacă se poate. Apa mă sperie (pentru că nu știu să înot), dar atâta timp cât o privesc de la o distanță sigură, mi se pare că e foarte liniștitor să fiu în preajma ei. Iar aici am văzut marea stând frumos pe această băncuță, la soare. Pe gratis.

3. Biserica St. Peter

O biserică frumoasă, construită în secolul al 14-lea, fiind biserica principală a orașului. Are un altar uriaș, fiind unul dintre cele mai mari din țările nordice. Cel mai interesant lucru aici a fost mini-steagul LGBT pe care l-am găsit fix lână locul de unde puteai cumpăra lumânări.

4. Magazin second-hand

Nu pot rata o sesiune de shopping și nu pot trece nepăsătoare pe lângă un second-hand. Înainte să mă judecați, să știți că tot ce cumpăr dintr-un astfel de magazin este întâi dezinfectat, apoi spălat la mașină și călcat. 🙂 Am intrat în multe magazine d-astea în România, dar niciodată în altă țară. Cum este? Păi, au foarte foarte multă marfă, nu miroase urât, hainele sunt în stare bună și au o varietate incredibilă. Am plecat cu o minunăție de converși la 50 lei.

5. Biblioteca orașului

Spațiu public, accesibil tuturor în mod gratuit. Și arată superb cu ferestrele sale uriașe, mi-ar fi plăcut să petrec mai mult timp acolo, să citesc o carte:

6. SF Bokhandeln (bookstore)

Aici nu am mai ajuns, din păcate, pentru că nu ne-am coordonat cu ora de închidere, care era undeva la ora 16:30, într-o zi de duminică. Însă am văzut în vitrină un Hulk gigantic și părea locul potrivit pentru toți cei care sunt fani comic books, supereroi și SF.

Am mâncat într-o fostă seră

Am avut o singură masă în Malmö, cea de prânz. În spatele castelului de care povesteam mai sus se afla o grădină cu legume și flori. În luna martie erau prezente doar varza de Bruxelles și narcisele. Nu mi-am dat seama exact dacă spațiul respectiv aparținea de primărie sau nu, pentru că pe plăcuțe scria în suedeză.

Iar în zonă am găsit o căsuță și o fostă seră transformată în restaurant.  Te duceai în căsuță, comandai, îți aduceau mâncarea pe tavă și te deplasai cu ea în seră. În funcție de preparat, puteau să te servească ei.  În seră era extraordinar de cald și era mult soare, ceea ce nu ne-a deranjat neapărat, mai ales că veneam din prea mofturoasa Copenhaga cu vremea ei. Eu am comandat următoarele feluri (plus o bere) și totalul notei a fost 90 lei. Decent.

 

Dacă vreți să explorați Malmö și vreți să vă umpleți timpul cu multe activități, vă recomand acest cont de Instagram unde aveți orașul transpus în postări și story-uri super faine.  Nu știu cine se ocupă de el, probabil un localnic binevoitor.

Șiiii vă las cu mai multe poze!

Impresii din Copenhaga

Impresii din Copenhaga

O să încep simplu: mi-a plăcut Copenhaga, mi-au plăcut nordicii cu toate tabieturile lor ciudate, cum ar fi joggingul sau mersul pe bicicletă în ploaie și vânt.  Mi-au plăcut clădirile, arhitectura lor, activitățile culturale, mâncarea, apa (canalele), magazinele și bărbații lor. Unii.

Copenhaga trebuie văzută neapărat într-o perioadă mai caldă a anului și nu doar din considerente de vreme, deși are un rol foarte important, o să vă povestesc mai jos. Trebuie văzută începând cu aprilie – mai și pentru că o parte dintre obiective sunt acum închise / în curs de renovare. Parcul Tivoli, de exemplu, care e al doilea parc de distracții din lume și recomandat de toată lumea se deschide abia pe 4 aprilie. Voiam super mult să-l văd, dar iată că nu a fost cu noroc. Berăria Carlsberg avea ceva reparații, așa că unele dintre activități nu ar fi fost disponibile, conform site-ului lor.

Și încă un muzeu în aer liber, un fel de Muzeul Satului nordic, era și el închis, probabil din cauza vremii. Și nu știu dacă și danezii aleg să mai facă reparații în diverse locuri fix în afara perioadelor de sezon, mie asta mi-a fost impresia. Deci vă recomand să vă alegeți oricare altă perioadă decât ianuarie – martie.  Știu, biletele de avion sunt mai ieftine în lunile astea. Noi am plătit 80 euro dus-întors cu Blue Air.

V-ați întrebat vreodată ce este putred în Danemarca? Eu am aflat:

Vremea

Londra este mic copil. Ok, plouă frecvent și asta e nașpa. Dar în Copenhaga mi s-a părut că își bate joc cineva de noi. Într-un minut ploua, apoi nu mai ploua. Ieșea soarele, în secunda 2, dispărea. Bătea vântul, imediat nu mai bătea vântul. Ploua tare și voiam să ne adăpostim? Alergam 1 minut până la primul acoperiș și gata, ploua mai mărunt sau aproape deloc.

Tot frecușul ăsta de ”plouă, nu plouă” e foarte enervant în vacanțe. Nu știi dacă să mergi în locul x care e outdoor sau să te duci indoor și până ajungi acolo vezi că deja nu mai plouă, deci puteai să te duci în aer liber. Ugh. Nu vă obosiți să consultați vreo aplicație de vreme. E la noroc doar. Cel puțin mi s-a părut mai puțin frig față de Amsterdam, anul trecut, am mers chiar în aceleași zile. Sau m-am călit eu între timp.

Dar hai că am prins și soare. Mai mult în ultima zi, dar e ok, ne-am luat suficientă vitamina D când ne plimbam prin Christiania, vă zic mai jos care e faza și cu asta.

Musai de luat? Umbrelă și răbdare!

Transport

Foarte bine pus la punct, de la aeroport este un metrou / tren care te aduce direct în centrul orașului. Noi ne-am luat un City Pass valabil 48 de ore care acoperă 4 zone din Copenhaga (centru, unde cam toate lucrurile se întâmplă) plus drumul de la aeroport și te poți plimba cu ce vrei tu: tren, metrou, autobuz, nelimitat.  A costat 150 coroane, ceea ce înseamnă 20 euro.  Cred că e ok. Vă recomand varianta asta dacă nu mergeți cu bicicleta (care e și mai ieftin) sau pe jos. Nu luați bilete individuale pentru că dacă treceți dintr-o zonă în alta, se contorizează. Am impresia că sunt 20 de coroane pe zonă.

Oricum, Copenhaga e mititică, lejer poți să ajungi pe jos dintr-un loc în altul. Ceea ce vă și recomand să faceți.

Banii

Subiectul sensibil al acestui articol și întrebarea cea mai frecventă pe care am primit-o: ”E scump? Așa am auzit”. Da,  nu e Italia sau mai știu eu ce destinație ieftină din sud. E scump, DAR nu așa dramatic pe cât face toată lumea să pară. M-am dus super panicată acolo și eram gata să fac foamea, să mă aștepte supermarketurile sau cantinele de fast food.  De exemplu, la mâncare, pentru că a fost cel mai cheltuitor aspect, îmi propusesem de acasă să cheltui astfel, la fiecare masă:

  • Mic-dejun: 15 euro
  • Prânz: 25 euro
  • Cină: 30 euro

În niciuna din dăți nu am ajuns la suma stabilită. Ok, poate doar la un mic-dejun unde am dat 16 în loc de 15. Și chiar dacă nu mi-aș fi permis cele de mai sus, supermarket-urile erau bine aprovizionate și aveau prețuri ok-ish. Londra pentru mine a fost mai scumpă, nu Copenhaga.

Chiar dacă sunt în UE, moneda lor este coroana daneză, nu euro. Am vrut să schimb de acasă banii, însă cursul valutar la coroană era ciudat, varia super mult. Apoi, noi aveam în plan și o mini-excursie în Suedia, deci aveam nevoie și de coroane suedeze, dar chiar nu știam cât să schimbăm și pentru acolo. Am zis că plata cu cardul e cea mai bună. Și chiar a fost, nu am avut absolut deloc cash la mine, de niciun fel. Am plătit totul cu cardul, chiar și o sticlă de apă sau o vedere.  La masă, nota putea fi împărțită la 3, astfel încât plătea fiecare partea ei fără probleme.

Au POS-uri peste tot. Aproape! Am găsit o tonetă cu hot dogi de-ai lor și acolo puteai plăti doar cash. Dar a fost un caz singular.

Cazarea

Am stat la Wake up Copenhagen, e un lanț cu hoteluri în mai multe puncte ale orașului, noi am stat aproape de gară, ceea ce a fost super. Camerele sunt super mici, noi eram 3 fete și la fața locului ne-am dat seama că nu avem loc. Așa că am mai luat încă o cameră care avea o ușă ce dădea în camera noastră. Am plătit 20 euro în plus pe noapte. Mdeah, măcar a fost super curat și plăcut.

Obiective turistice

  1. Orașul liber Christiania

M-am dus ca o floricică să văd acest oraș-enclavă, nu m-am documentat cu nimic, auzisem doar că are niște graffit-uri drăguțe. Mă gândeam că e un fel de Cours Julien din Marsilia, dar nu. Orașul ăsta a încheiat niște acorduri cu guvernul cât să plătească basic utilities (apă, electricitate), dar nu s-ar supune legilor țării. Au și un semn care spune că nu mai ești în UE. Plus, pământul le aparține.

Astea le-am aflat după ce am plecat, căci mi-a stârnit teribil curiozitatea, mai ales după ce am ajuns pe Pusher Street. Un loc foarte colorat, cu lampioane chinezești atârnate, frumos, elegant. Doar că în această atmosferă de sărbătoare lumea făcea și piața și erau multe tarabe înșirate. La fel de frumos, ca într-o zi de luni când ai uitat să cumperi ceva la shopping-ul de sâmbătă, revii lunea pentru completări în cămara de canabis. Da, era o ”piață” de canabis, kilograme întregi și nu mai zic ce miros era. Cred că niște puștani de 12 ani au făcut și ei piața.

Nu suntem în Amsterdam, comerțul și consumul sunt ilegale, dar poliția mai închide ochii la ce se întâmplă acolo. Nu ai voie să faci poze deloc în zona respectivă. Așa că o să vă arăt cealaltă parte happy a orașului, unde zicea explicit că poți să pozezi:

Copenhaga

Copenhaga

Copenhaga

Copenhaga

Copenhaga

E gratis, mergeți.

2.  Strøget

E o stradă lungă pentru shopping, cum au toate orașele mari din Europa. Multe magazine, mulți oameni. Da, am fost la shopping, nu m-am putut abține, mai erau și reduceri. Merită să faceți o mică plimbare.

3. Portul Nyahvn

Cel mai popular loc, probabil. Nu aveți cum să-l ratați și vă recomand să faceți o plimbare cu barca pe canal. Durează o oră și este tur ghidat, plus, costă mai puțin decât te-ai aștepta. Am plătit 50 coroane, asta înseamnă 6 euro. Vezi orașul, afli istoria sa. Așa am descoperit că la marginea lui există un fel de ”mahala” pe bărci, oameni care locuiesc ilegal în niște bărci fără să plătească ceva. Ocazional, primăria vine și îi alungă.

Copenhaga

Copenhaga

Copenhaga

Copenhaga

Copenhaga

Copenhaga

Copenhaga

Copenhaga

4. Mica Sirenă

Un alt obiectiv foarte popular și pe cât e de popular, pe atât de ciudat este că stă într-un loc deloc turistic.  Ce mi se pare trist la statuia asta e faptul că a trecut prin atâtea: a fost decapitată, i s-au furat brațele, cineva a pus explozibil sub ea și așa mai departe. Arată bine căci a fost restaurată, dar ce are lumea cu ea?!

Copenhaga

5. Palatul Christianborg

Este sediul Parlamentului danez. L-am vizitat și pe interior, mai exact, apartamentul regal. Arată foarte bine și vă recomand să luați și o vizită la grajduri, pentru căluți. 😀 Un pic scumpicel aici, cam 12 euro să vezi o singură chestie, cum a fost în cazul meu, apartamentul regal. Însă e și ceva gratis în toată treaba asta, puteți urca în turn, de unde vedeți tot orașul.

Copenhaga

Copenhaga

6. Schimbarea de gardă de la Amalienborg Palace

Citisem pe Internet că este de văzut. Gărzile pleacă la ora 11:30 de la Castelul Rosenborg și execută schimbarea  la Palatul Amalienborg la ora 12:00. Nu a fost nimic wow, am prins o schimbare de gardă la un palat din Praga mult mai faină.  Când steagul este arborat la palat înseamnă că regina este acasă. Și era.

7. Magasin du Nord

Un fel de Cocor nordic poate fi numit. Are multe magazine de toate felurile și faceți shopping. Prețurile sunt mari, ce-i drept, dar măcar ne-am adăpostit de ploaie. Și mi-am luat un gel de gomaj cu 7 euro.

Copenhaga

8. Frederick Church

Nu cred că am văzut nicio biserică la ei care să perceapă taxă de intrare.

9.  Muzeul de Artă Ny Carlsberg Glyptothek

A nu se confunda cu berăria, da? Este amplasat fix lângă întrarea în Parcul Tivoli. Au o seră de grădini foarte frumoase și am văzut câteva colecții de artă foarte faine, plus mumii! Intrarea a costat cam 10 euro.

Copenhaga

Copenhaga

10. The Royal Library

Sau ”Black Diamond”, cum i se mai spune clădirii, construită în 1995.  Asta pentru că atunci când soarele strălucește într-un anumit punct, clădirea reflectă lumina ca un diamant. Puteți intra în librărie ca să faceți aceste poze minunate, e gratis:

Copenhaga

Copenhaga

Unde nu am ajuns din diverse motive și neapărat vă recomand să mergeți. Da, recomand lucruri fără să le fi văzut, am citit pe net că sunt mișto. Veți citi și voi aceleași lucruri:

Ce am învățat despre danezi? Nu foarte multe, cred că o să-mi iau și eu cartea aia cu rețeta daneză a fericirii. Ce știu momentan este că folosesc multe lumânări la masă și pentru decor. Am citit că îi ajută la ”hygge”, acel sentiment de coziness și wellbeing.  Le plac foarte mult narcisele, sunt absolut peste tot, în ciuda frigului.  Ar merge pe bicicleta și dacă ar veni Apocalipsa. Nu îi deranjează frigul, îi călește să trăiască până la 100, probabil. Am văzut cel puțin 3 oameni care făceau baie în apă, când erau 0 grade afară (real feel).  Nu se trezesc la 7 dimineața sâmbăta (ca noi) și nu vin la 9 dimineața să mănânce, tot sâmbăta.  Dar vin la un moment dat, pe la 10.

Alte poze:

Mai am articole mișto despre Danemarca, stay tuned!

Impresii din Marsilia

Impresii din Marsilia

M-am tot gândit cum să încep să scriu despre orașul ăsta, e complicat. O să împart totul pe categorii pentru că se pare că nu știu să structurez altfel informația sau aș fi prea emotivă și aș povesti cu duiumul tot felul de micuțenii. Sau despre cum Marsilia este acel tip de oraș pe care l-am iubit și (aproape) detestat totodată. Nu e ”picture perfect”.

Marsilia este un oraș foarte foarte foarte frumos. Indiscutabil. În același timp, Marsilia poate fi un oraș urât și murdar, cu un vânt care bate prea tare și deși soarele strălucește ca într-o zi de vară, s-ar putea să-ți înghețe fiecare celulă din corpul tău. Riviera franceză sună atât de pompos și pretențios, dar Marsilia e unul din orașele alea în care nu o să te simți în sigurantă, mai ales dacă ești femeie. Dacă mergi pe o stradă adiacentă unui bulevard mare (deci tot în centru), la ora 6 seară, s-ar putea să tremure haina pe ține. Am văzut mai mulți imigranți decât francezi, ca să spun sincer, însă toți oamenii cu care am interacționat au fost super de treabă și politicoși. Nu se supărau dacă le ceream să vorbească în engleză, chiar dacă mulți nu o vorbeau foarte corect.  Despre francezii din Paris am auzit că pot refuza să-ți vorbească dacă le ceri să îți răspundă în engleză. De altfel, citisem fugitiv pe Quora cum se ”disprețuiesc” francezii din Paris cu cei de pe coastă și lansează zvonuri false despre Marsilia (că e murdar, nesigur etc.) din diverse motive de ego național. O teorie random a unui user random care era de părere, ca și bărbat, că totul e absolut perfect în acest oraș.

Cum ajungeți în Marsilia 

Prima zi a început minunat, cu o întârziere de 4 ore mulțumită Ryanair. M-am cam săturat să zbor cu ei, dar din păcate, dacă vreți să vizitați Marsilia, ei sunt singurii care au o cursă directă aici din București. Cred că o să contactez o firmă specializată să îmi obțin compensația în banii conform legii EU / 261. Mai am de obținut așa niște bani de la un zbor din Madrid.

Am aterizat în Marsilia într-un final și marea mea durere a fost să ajung neapărat la Primark pentru că asta îmi doresc să fac în vacanțe: shopping ieftin. De regulă, plănuiesc aceste activități mai spre final de vacanță, dar acum voiam să rezolv cumpărăturile chiar din prima zi că să pot să stau să mă relaxez după.

Ce nu am anticipat eu foarte bine este că Marsilia este un oraș foarte mare, al doilea din Franța ca mărime. Și am luat de la gară un autobuz că să ajungem într-un mall ce Google Maps mi-l estima cam 40 minute cu transportul în comun. Am făcut o oră pentru că a trebuit să schimbăm de vreo 3 ori și ne-am zăpăcit, nu mai știam unde eram, d-astea. Când am ajuns în Primark, mai aveam doar 1 oră până se închidea. Am făcut cumpărăturile instant (voi povesti despre ele într-un articol separat). Apoi, ne-am dus În Carrefour pentru shopping și am stat încă pe atât și acolo și ne-am aprovizionat penru mesele de mic dejun ca și cum venea apocalipsa: fructe, cinșpe feluri de brânză, prosciutto și cereale.

Transportul

Nu au un sistem foarte bine pus la punct, nu ai foarte opțiuni de autobuze comparativ cu cât de mare este orașul. Autobuzele circulă până la 9 seara, apoi următorul mai vine la 7 dimineața. În prima seară ne-am trezit că traseul făcut de Google Maps era unul prost (ce surpriză), eram la 10 km distanță de cazare și erau numai oameni dubioși în zonă. Ba chiar am văzut un tip care încerca să se cațere pe o clădire. Eram atât de panicată, cu ultimele procente de baterie am chemat un Uber. Muream de frig și vântul bătea în ultimul hal. A venit o mașină foarte mișto, cu un șofer îmbrăcat la costum, foarte de treabă și politicos și care, din fericire, vorbea engleză. 18 euro petru 10 km. Aș zice decent, nu?

Dacă o să vă orientați cu Google Maps, vă sugerez să nu vă puneți toată baza în el, ci să ascultați și un pic de instinct. Adică, el o să va ducă cam pe unde e mai rapid, asta implică și străzi lăturalnice sau tuneluri ce miros a urină. Sfatul meu să mergeți pe cât posibil pe bulevard, mai ales dacă e noapte.

Marsilia e un oraș dificil de luat la pas, are multe coline, în multe locuri e murdar și unsafe. Cred că in zonele ce nu sunt centrale sau pentru turiști, mai bine luați autobuz. Vedeți doar clădiri normale, nimic deosebit și așa mai economisiți și timp. Cu metroul nu am fost.

De la aeroport în oraș sunt autobuze de tip autocar ce te lasă la Gara Saint Charles și nu fac opriri pe drum, așa că ajungeți destul de repede. Eu am luat o călătorie dus-întors cu 13.50 euro.

Obiective turistice

Sunt destule locuri de vizitat, dar în vacanță asta am mers mai mult pe relax și descoperit locuri la pas, fără petrecut timp în muzee. Mai mult de atât, lista pe care v-o prezint mai jos este complet gratuită, nu trebuie să plătiți nimic ca să vă bucurați de aceste locuri super faine:

  1. Catedrala Notre-Dame de la Garde – obiectivul emblemă al orașului, este poziționată pe un deal de unde puteți vedea o priveliște ABSOLUT UIMITOARE. O să vedeți o întindere uriașă de oraș, marea în partea stângă, apusul care devine de un roșiatic aproape negru și sute de mii de lumini din oraș aprinse. Ah, și vântul care poate bătea foarte tare acolo sus. Intrarea la catedrală e gratuită, iar până acolo puteți lua un autobuz, astfel încât să nu obosiți de la atâta urcat.
  2. MuCEM / Muzeul Civilizației Europene – nu am mers în interior să vizităm, însă am intrat în grădina exterioară care este free of charge și arată absolut uimitor, plus că aveți o priveliște superbă asupra portului.
  3. Fort Saint Jean – nu vreți să ratați această frumusețe, credeți-mă. Și nici măcar nu o să mai descriu, o să las direct imaginile să vorbească de la sine.

Marsilia

Marsilia

Marsilia

Marsilia

  1. Palatul Longchamp –  situat într-un parc, monumentul arată foarte fain, loc super bun pentru poze faine.
  2. Friche de Belle de Mai – spațiu cultural de evenimente cu graffiti art. Merită să-ți iei o bere rece și să stai la soare să privești puștii cum fac skateboarding.
  3. Vechiul Port – musai de mers, în zonă puteți cumpăra pește proaspăt, puteți să vă dați în roată sau să mâncați la restaurantele din apropiere.
  4. Catedrala La Major –  arată frumos în interior, intrarea e gratuită și este în apropiere de MuCEM.
  5. Cours Julien – dacă sunteți pasionați de graffiti adevărat și nu de mâzgâlelile alea care apar mereu pe clădiri, atunci veniți în acest loc. E un cartier în care 90% dinte clădiri au niște graffiti-uri superbe!
  6. Gara Saint Charles – poate o să vă nimeriți pe aici din motive de transport, dar să știți că e un loc fain de poze.
  7. Plage des Catalans – merită să dați o fugă până la pajă. Deși era sfârșit de ianuarie, tot am prins niște soare și căldură, plus o mică ”baie” doar cu picioarele. oamenii jucau volei pe plajă sau fotbal, alții veniseră cu animăluțele sau copiii. E chiar fain. Plus, e mult mai liber decât vara în sezonul ăsta.

Extra: Massif des Calanques

Aici nu am ajuns, dar șoferul de Uber ni l-a recomandat ca fiind probabil cel mai frumos loc pe care îl poți vedea în Marsilia.

Marsilia

Sursa foto

Se ajunge cu barca, puteți găsi în port firme care fac croaziere. Eu nu am reușit să ajung pentru că marea era foarte agitată atunci și nu se organizau excursii din acest motiv.

Mâncarea

Din câte am citit, sunt foarte multe locuri care au pizza napoletană excelentă, le puteți găsi chiar în port. Altminteri, dacă tot sunteți la mare vă recomand să nu vă abateți de la niște fructe de mare proaspete și delicioase.

Marsilia

Marsilia

Marsilia e superbă, punct. Și urâtă pe alocuri și poate nu foarte safe, ca orice oraș mare. Însă dacă vă luați câteva măsuri de precauție basic, eu spun că o să vă placă tare mult acolo.

Vă las cu pozele, ca de obicei:

Marsilia

Marsilia

Marsilia

Marsilia

Marsilia

Marsilia

Marsilia

Marsilia

Marsilia

Marsilia

Marsilia

Marsilia

Impresii din Dublin

Impresii din Dublin

M-am decis sa plec in Dublin undeva prin vara, cand cautam destinatii de vacanta cu sora mea. Voiam, desigur, sa o petrecem impreuna si sa fie o experienta la fel de misto precum cea din Bruxelles, de anul trecut.

Si asa a fost. Dublin e un oras minunat,  am adunat mai jos, pe categorii, toate impresiile si sfaturile mele daca va tenteaza sa vizitati Dublin in viitorul apropiat. Eu va spun ca e de mers si de explorat. Si nu doar capitala, ci intreaga tara. „Land of the fairies” cum mai este numita Irlanda. Fun fact? Asta a fost tema lucrarii mele de atestat la engleza in clasa a 8-a.

Orasul

Foarte frumos si curat. Mi s-a parut ca e doar o Londra mai pitoreasca, caci in centrul orasului nu ai cladiri inalte sau de sticla. Au arhitectura specifica locului, mai mult pitice si din caramida, cu superbele fatade irish, in culori de verde, negru cu auriu, rosu si cu multe multe flori, alaturi de steagul irlandei. Multe case din centru au usi colorate, e Instagram heaven. Ba chiar gasiti si vederi cu “Dublin colored doors” de cumparat. Sa aveti grija la traversat, ei nu au clasicele zebre, dar au trasate pe jos 2 linii albe plus mesajul “Look left/right” ca si semn ca pe acolo poti trece. Sau  traverseaza pe rosu impreuna cu puhoiul de localnici carora le e lene sa astepte pentru verde. Glumesc, nu, respecta legea.

Dublin

Traficul este ok, desi am prins niste ocazii in care am stat in coloanade masini, dimineata in special.  Autobuzele merg foarte repede, avand si linie dedicata, desi cred ca nu peste tot in oras. Desigur, daca nu va deranjeaza sa mergeti pe jos, va recomand sa o faceti, descoperiti mult mai misto orasul. Perioada asta a anului e superba, nu e nici exagerat de frig si, in plus, combinatia de verde crud si frunzele ingalbenite ofera o priveliste foarte faina.

Dublin


Am stat intr-o zona de suburbie, doar cu case old style but in a modern way, pe Garville Avenue. Foarte linistita zona, cu statii de autobuz la 5 minute distanta. Nu mi-a fost frica sa ma intorc noaptea pe strazi, m-am simtit in siguranta. Si in timp ce mergeam seara pe strada, ma uitam in casele oamenilor care aveau lumina aprinsa. Aratau superb in interior,  un design de foarte bun gust, unele aveau si candelabre. Mi s-a parut ca atentam la intimitatea oamenilor faptul ca trageam cu ochiul, dar o iau tot ca pe o experienta culturala. Tot ce spun este ca mi-as fi dorit o astfel de locuinta. Si nici nu cred ca ii puteam cataloga neaparat ca oameni bogati, ci mai mult un “upper middle class”.

Dublin

Vremea e asemanatoare cu cea a Londrei,  adica poate ploua mult. Doar ca ploua mult si torential o data, fara oprire, versus Londra unde poti avea parte si o simpla burnita. In prima zi am prins o ploaie cumplita si desi aveam umbrela, am fost facute ciuciulete. Fix cand ne-am adapostit si noi sub prelata unui magazin, ne-a abordat o fata blonda cu gene albe care ne-a spus ca e mormona si ca il iubeste pe Dumnezeu si pe scurt “join us”. No, thanks. Dar Dumnezeu a tinut totusi cu noi, ca in urmatoarele zile a fost doar soare!

Obiective turistice

Nu am fost la Guinness Storage House! Stiu, e recomandata de toata lumea, dar era foarte scump (36 euro un adult si un copil) si sora mea nu cred ca ar fi fost neaparat interesata de bere. Si nici eu nu beau bere neagra. Pe unde am fost noi:

  1. Kilmainham Gaol– ati mai vizitat vreodata o fosta inchisoare? E fascinant si un pic chilling sa afli povestile celor inchisi acolo, iar pe vremuri erau inchisi chiar si copiii care erau prinsi la furat. Nu se poate vizita decat in baza unui tur ghidat, dar afli o multime de lucruri despre locul respectiv cat si despre istoria Irlandei. 12 euro un adult si un copil, foarte rezonabil ca pret.
  2. Trinity College –  The Long Room – ati vazut-o sigur pe internet. E fantastica, va spun! Chiar nu trebuie sa plecati din dublin fara sa o vedeti, mai ales daca sunteti book lovers! 25 euro intrarea pentru adult si un student. Va recomand insa sa le cumparati online, sunt mai ieftine si nu trebuie sa stati la coada. Am ajuns la 4:00 acolo si la 4:30 era ultima intrare si noi aveam in fata noastra ditamai coada. Am avut mare noroc ca am intrat la 4:20.
  3. Leprechaun Museum – eu sunt fana a povestilor despre fairies,  asa ca am mers la acest muzeu unde am avut parte de un tur ghidat in care am ascultat povesti despre spiridusi si alte zane din credintele populare irlandeze. Nu e pentru oricine, doar daca va stiti fascinat de aceste creaturi mitice, atunci o sa va placa. Mi-am cumparat din shop-ul lor si o carte cu ghost stories. 26 euro un adult si un copil.
  4. National Gallery of Ireland – se poate vizita gratuit, anumite expozitii find insa cu taxa. Va puteti cumpara din shop sosete cu Salvador Dali 😛
  5. Dublin Castle –  deserveste vizitelor oficiale, cu interioare somptuos decorate. Mi-a placut.
  6. Christ Church – o catedrala ok-ish, dar nu cred ca merita timpul vostru, nu e spectaculoasa. Cel mai fain lucru aici a fost ca aveau o pisica careia i-au acordat un loc special in camera de comori. Laurence era numele pisicii, avand functia de “Church mouser”. Mi s-a aparut adorabil!

Unele locuri au preturi reduse pentru copiii pana in 17 ani. Ba chiar mai avantajoase decat daca ai avea card de elev. Ce este enervat este ca toate obiectivele se inchid cam pe la 17. Deci e greu sa te coordonezi sa ajungi peste tot unde ti-ai propus intr-o zi.

Dublin

Mancarea

Mmm, subiectul meu preferat! Ce feluri traditionale va recomand sa incercati:

  1. Beef stew with Guinness sauce – o tocanita cu legume si piure de cartofi. Merge excelent langa o bere blonda.
  2. Fish & chips – clar, fara discutie! In Londra am mancat niste fish & chips destul de naspa, dar aici a fost divin. Combinatia este cu sos tartar plus piure de mazare. La Leo Burdock cica se servesc cei mai buni, dar e locatie stradala si nu voiam sa stau in picioare sa mananc. In general, in pubs/restaurante, portiile de fish & chips sunt gigantice si costa undeva la 12-15 euro. Va recomand sa impartiti cu cineva nu doar mancarea, ci si nota de plata.
  3. Seafood chowder– o supa crema cu fructe de mancare (bucati maricele). Este absolut cremoasa si delicioasa. Costa cam 7.50 euro, merita!

Pentru un mic dejun ieftin si satios, va recomand Ann’s Bakery. Ai mini-breakfast cu 2 items incluse, cafea sau ceai, 2 felii mari de toast si gem si unt la 4.95 euro. Eu imi luam carnat/bacon si hashbrown si ma saturam.

Seara, tradam tara si mancam doar asiatic. Va recomand restaurantul Arisu, au preturi super bune si primesti complimentary dishes’: kimchi, seaweed salad, mini miso soup. Cu 25 euro mancam barbeque cu porc si creveti, orez si asta includea si bauturile (suc si bere).

Cum am zis mai sus, nu am baut bere Guinness pentru ca nu imi place berea neagra. Kill me for this! 🙂

Dublin

Dublin

Transportul

Autobuzul 16 este cea mai ieftina optiune pentru un drum la aeroport si viceversa. Cam 3.50 euro / sens. Doar ca opreste in multe statii. Cealalta optiune de autobuz este cel express, 747/757 sunt 2 linii care opresc doar in anumite puncte din oras si care se misca mult mai rapid. Costul calatoriei este de 7 euro/ sens.

Ca si in Londra, au autobuze supraetajate, va recomand sa mergeti la etaj ca sa aveti cel mai bun view in timpul calatoriei. Plus, iti poti incarca si telefonul, au USB integrat in scaune. Foarte misto!

Dublin

Pentru deplasarile in oras, ei au un “leap card” pe care il alimentezi cu bani. Costurile calatoriei sunt astfel mai mici decat daca platesti calatorii individuale, la sofer, fara card. Well, eu nu am stiut de unde sa il iau, nu m-am strofocat sa aflu, asa ca am mers doar cu plata la sofer. 2.85 euro calatoria si puteam plati doar in monezi! Deci nu e vorba de cash in hartie, ci doar monezi. Trebuia sa ma sigur mereu ca am marunt la mine. Doar autobuzele express accepta cash si in hartii.

Nu au metrou, deci nu va agitati, trebuie sa va plimbati doar la suprafata. Au si trenuri care circula in oras, calatoriile sunt ok ca pret, depinde si de distanta, desigur. Unele autobuze vin foarte greu in weekend, poate chiar la jumatate de ora, dar depinde de unde il iei.

Oamenii

Oamenii sunt incredibil de draguti, iti vor zambi sincer si cu gura pana la urechi doar daca le faci loc sa treaca. Sunt foarte comunicativi, indiferent cu cine vorbesti: soferul de autobuz iti va ura o seara placuta atunci cobori, omul din aeroport te va felicita daca ii vei spune ca zbori la un interviu (“fingers crossed”). E chiar placut sa te inconjori de oameni atat de draguti.

Accentul lor este foarte ciudat si uneori este dificil de inteles ce spun. M-am trezit ca in cateva cazuri eu nu faceam decat un “smile and wave” type of thing pentru ca intelesesem doar partial ce spusesera. Ah, si nu ma ajuta nici ca stau mai prost cu auzul.

Am trecut si printr-o patanie serioasa. Bazandu-ma prea mult pe Google Maps in ceea ce priveste orarul autobuzelor si traseele aferente, am cam gresit treaba fix in dimineata in care ne grabeam sa ajungem la aeroport. Apropo, reteaua lor de autobuze, Dublin Bus,  are aplicatie dedicata, va sfatuiesc sa o folositi pe aceea. Asa, ne-am dat seama ca autobuzul pe care il luasem ne lasase intr-o statie unde nu oprea autobuzul expres (747/757) care sa ne duca direct la aeroport. Google maps imi dadea tot felul de rute care implicau alte autobuze pana la 747 si nu mai aveam deloc monezi.

Intr-o disperare mare, am traversat la statia de vizavi ca sa vad daca acolo ar fi statie dedicata. Nu era… Apoi a venit un autobuz obisnuit, soferul m-a vazut complet aiurita si mi-a facut semn sa vin sa vorbesc cu el. I-am explicat ca ne-am pierdut si nu mai avem monezi ca sa luam autobuzul 16. A zis sa urcam, ca ne duce el la o statie de autobuz express. Pe gratis! Doamne, a fost salvarea noastra! Am luat apoi 747 si am ajuns la aeroport fix cum ne-am planificat.

Dublin

 

Sa stiti ca irish luck chiar exista. Va las cu povestea de mai jos:

All in all, Dublin e minunat, dar nu am terminat de scris, mai urmeaza un articol despre Howth, un loc mirific in care trebuie sa ajungeti, ca e la doar 25 minute de oras.

Stay tuned!

50 de impresii din Amsterdam

50 de impresii din Amsterdam

Nu ai cum să nu te îndrăgostești de Amsterdam, pur și simplu nu ai cum. Pentru mine e unul dintre orașele ce intră pe axa Londra- Berlin, pentru că are același vibe, aceeași cultură mișto și, ah, le-am prins pe toate cu o vreme super friguroasă de mi-au crăpat buzele când m-am întors în țară.

Am scris eu niște impresii mai jos și, ca de obicei, la un astfel de articol, am lăsat și o povestioară la final.

1. Am zburat pentru prima dată cu KLM și am avut zborul la 6 dimineața, așa că m-am trezit la ora 3, de erau și mâțele confuze de ce se întâmplă. A fost haios că și eu și ele aveam fix aceeași față adormită.

2. Zborul a fost super plăcut (clasa economy) și chiar s-a văzut diferența față de, hai să zicem, Tarom. Ne-au dat un sendviș cu omletă care era proaspăt și s-au servit cafele, sucuri, alte băuturi, apoi n-au dat brioșe cu brânză și apoi alte sucuri.

3. Am luat biletele de avion în ianuarie și m-au costat dus-întors 100 euro. De altfel, vă recomand să vă faceți achizițiile de bilete în această lună a anului, sunt mai ieftine.

4. Schipol este gigantic, sunt aproximativ 3000 de hectare acoperite cu acest aeroport ce are mai mult de 100 ani. Durează ceva timp până să ieși din el.

5. La aeroport am vrut să cumpărăm bilete de autobuz și nu acceptau decât plata cu cardul. Am citit eu că la ei se plătește mostly cu card, dar mi se părea normal să lași măcar opțiunea de cash. E culmea, la noi nu poți plăti decât cash în multe situații, iar la ei în autobuz doar cu card.

6. M-am enervat eu pe treaba asta, dar apoi am înțeles care era faza. Stați liniștiți, puteți plăti cash oriunde în Amsterdam. Faza cu transportul comun este că din 26 martie nu mai e disponibilă pentru că la ce sistem au ei (plata la șofer), cash-ul întârzia mult plecarea din stație. Adică, ia restul, stai că nu am mărunt și așa mai departe. Deci, e de înțeles ca acolo să fie plata cu card.

7. La dus am luat autobuzul ( 6 euro – 90 minute), dar la întoarcere am luat trenul (5.30 euro) și a fost mult mai avantajos, mai ales că stăteam lângă gară. La 6:20 plecam de la cazare, la 6:37 eram în tren spre aeroport. La ora 7 eram în aeroport.

8. Cazarea a fost g-r-o-a-z-n-i-c-ă. Am stat la hostel. Da, să ne amintim că am scris acest articol și că am o memorie deosebit de scurtă. Am zis că nu mai stau în cazări de acest fel, dar când ești sărac, ești sărac.

9. Hostelul e destul de cunoscut, se numește The Flying Pig și avea niște review-uri foarte bune pe Booking, pe care nu le-am citit, pentru că sunt un călător responsabil și merg la prețul ăla mic.

10. Prețurile la chirii, hoteluri etc sunt foarte mari în Amsterdam. De altfel, la ei nu există neapărat zonă centrală sau mărginașă, peste tot prețurile sunt la fel de mari.

11. Pentru o cazare de 3 nopți la hostel (2 persoane) a costat 235 euro în cameră comună, ceea ce mi se pare mult, având în vedere și ce condiții ne-au fost oferite. Sfatul meu este că nu mergeți ever în locuri de cazare ce au ca personal studenți sau tineri. Curățenia este ceva relativ, nu există conceptul de cearșafuri curate sau camere aerisite.

12. Un alt motiv pentru care nu recomand hostelul cu camere comune (noi eram 6 persoane) este că oamenii pot fi ciudați. Vin târziu în cameră, fac zgomot, sunt beți sau fumați și în miezul nopții cineva poate să aibă un coșmar și să înceapă să urle ca și cum ar fi venit Apocalipsa. Da, asta chiar s-a întâmplat.

13. O altă chestie nasoală la hostel: nu a mers apa caldă la duș. Ne-am spălat la chiuvetă.

14. Când am pus întrebarea pe Facebook: ce este de făcut în Amsterdam, unii oameni au mustăcit un pic. Cum adică ce de făcut? Nu, serios. Ce e de făcut? Ia luați aici o listă dacă aveți nevoie, eu nu am făcut mai nimic de pe ea, pentru că socoteala de acasă nu se pupă cu cea din târg.

15. Sunt o tonă de chestii de făcut și nu e timp de toate într-un city break, așa că plănuiesc să mă întorc aici.

16. Nu știu de ce, dar simt că e un oraș potrivit pentru o lună de miere. Cei care ați mai fost, nu-i așa că am dreptate?

17. Vă recomand să-l vizitați într-un sezon mai cald, pentru că în jumătatea lui martie a fost o vreme cumplită. Am fost forțate să ne cumpărăm mănuși pe care scria Amsterdam. Teribil, prin ce am trecut. 10 euro perechea.

18. Sunt extraordinar de multe muzee de vizitat, noi ne-am făcut acasă o listă lungă, bine planificată, iar la fața locului nu am aplicat nici 10% din ea.

19. Ne-am cumpărat un city card valabil 3 zile cu 87 de euro în care aveam access la o mie de muzee, plus plimbare gratuită cu barca pe canal și access gratuit la transportul în comun.

20. Aș fi zis că e avantajos, dar nu a fost, pentru că am vizitat doar 4 muzee și dacă puneam cap la cap restul (transportul în comun – 17 euro, 3 zile, barca – 18 euro), ne-am fi dat seama că ieșeam mai ieftin de 87. Asta e. Deci luați-vă acest card doar dacă știți sigur că veți merge în anumite locuri.

21. Rijksmuseum – este aglomerat, stai la coadă mult, expozțiile nu sunt cine știe ce și mai e si 18 eurpo intrarea (bine, gratuit, că-l aveam pe card). Nu mi s-a părut că merita.

22. Ceea mai interesantă chestie a fost expozișia temporară High Society, ce prezenta moravurile societății înalte, de la abuzul de substanțe până la depravare.

23. Van Loot și Willet Museum – 2 case ce au aparținut unor familii bogate din Amsterdam, acum transformate în muzee pentru public. Sunt absolut minunate, din punctul meu de vedere, camerele sunt somptuos decorate.

24. Anne Museum – nu am fost. Știu că sunt cozi imense, nu era inclusă nici pe acel card. Am decis să o las pentru următoarea dată.

25. I Amsterdam Sign – nu m-am pozat cu el. La fel, toată lumea îl călărește și nu aveam timp să-l pândesc când nu era aglomerat.

26. Plimbare cu bicicleta – aveam în plan, dar bătea un vânt atââââât de tare, încât nu mai aveam suficientă căldură în suflet cât să mă urnesc la o plimbare cu bicla. Am zis că o păstrez pentru când mă voi întoarce, la vară.

27. Pentru micul dejun am servit un dutch breakfast, care este o variantă mult mai light la english breakfast: toast, ou prăjit, gem, unt, cremă de brânză.

28. Pentru masa de prânz, am mâncat mai mult street food, fiind mereu on the go, era mult mai simplu așa. Sunt o mulțime de locuri unde vă puteți opri pentru ceva bun, dacă nu vă e prea frig să mâncați afară.

29. Dacă v-ați îndrăgostit de cartofii din Belgia, ăsta e locul potrivit să vă bucurați din nou de ei. Vă recomand Manekkin Pis, sunt ieftini, mulți (da, multți și la porția mică) și au multe sosuri.

30. Am avut noroc să prindem un food market deschis chiar lângă I Amsterdam Sign, unde ne-am bucurat de niște minunății fantastice: dutch pancakes. Neapărat dacă ajungeți în Amsterdam, trebuie să mâncați dutch pancakes!

31. Am încercat pentru prima dată oysters. M-am simțit super fancy, dar e foarte ciudată textura, ca și cum sorbi jeleu cu gust de sare și mare.

32. Vă recomand să mergeți și în piața Albert Cuypmarket (nu e deschisă duminica, apropo) dacă vreți să cumpărați lucruri ieftine și să mâncați ceva bun.

33. Piața se desfășoară de-a lungul unei străzi, sunt tonete cu mâncare foarte bună. Au și suveniruri ieftine (1 euro magnetul de frigider) și haine de tarabă. Mi-am cumpărat aproape un kg de brânză de 4 feluri la 15 euro.

34. Dacă sunteți fani brână, atunci musai să intrați în toate magazinele de cheese shop. Pe lângă că sunt heaven on earth cu o mie de sortimente, le puteți degusta gratuit și au și reduceri de tot felul.

35. Cele mai ciudate combinații au fost: brânză cu lavandă, brânză cu bere, brânză cu canabis și cocos.

36. Cele mai delicioase combinații au fost: brânză cu trufe, cu pesto, verdețuri și cea clasică.

37. Eu am plecat acasă cu vreo 2 kilograme de brânză, chiar nu m-am putut abține.

38. Există o zonă în Amsterdam, Spiegelkwartier, unde sunt niște străzi cu restaurante din mai multe bucătării (olandeză, portugheză, spaniolă, asiatică etc.) și au meniuri la 5 euro.

39. Noi am intrat într-un restaurant chinezesc și ne-am luat niște noodles cu legumeși vită absolut delicioși. Porția mare, da? Cinci euro. Plus un ceai chinezesc de iasomie extraordinar de parfumat.

40. Am insistat foarte mult să mănânc o specialitate locală, anume hering marinat. Extraordinar de bun, alături de ceapă și murături și o bere rece. Mi-am mai luat și cod prăjit cu sos de cocktail. Mmmm.

41. Tot orașul are o singură bere: Heineken. Mă rog, nu chiar, dar este absolut peste tot. Nu mai zic că are și muzeu dedicat.

42. Coffee Shops. Nu sunt locuri de băut cafea (neapărat), ci așa sunt numite și marcate locurile (legale) unde poți fuma/cumpăra marijuana. Accesul se face în baza unui buletin, desigur. Sunt absolut peste tot.

43. Primark. Yeah, baby. Cinci etaje, plus subsol. Am pierdut 2 ore și jumătate în magazin, nu-mi pare rău, mi-am luat o mulțime de chestii. Recomand 100%.

44. Red light district sau Cartierul Roșu. Faptul că există acest cartier mi se pare fantastic. Trebuie vizitat după ce se întunecă, ca aibă același farmec și e destul de aglomerat.

45. Mi se pare foarte ciudat să mergi pe acolo și în vitrinele magazinelor să apară prostituate în lenjerie intimă care își atrag clienții. Mi se pare degradant, sute de oameni te văd zilnic. Te văd cum deschizi ușa clienților care te întreabă cât costă, apoi îi poftești înauntru și tragi draperia. E nevoie de o minte deschisă ca să treci prin acest cartier.

46. Ah, și apropo, că mă și gândeam. Bărbați în vitrine, de ce nu?

47. O altă ”atracție” a cartierului sunt spectacolele de live porno. Biletul costă 45 euro sau 55 euro cu băuturi incluse și durează 1h:30. Și sunt spectacole non-stop, în orice oră din zi și din noapte.

48. Cum sunt olandezii? Politicoși, de treabă și mereu zâmbitori.

49. Cum sunt olandezii cu românii? Well, depinde. Ai varianta cu ”ah, ok” și abordează o față politicoasă (dar falsă), mai ai varianta în care sunt sinceri și chiar interesați de acest lucru sau varianta (cea mai nasoală) în care ți se răspunde cu ”ah, ok, eu nu am nimic cu voi”. Mda.

50. Amsterdam este orașul bicicletelor. Pentru că totul arată ca o zonă pietonală, mă trezeam mergând hai-hui peste tot și apoi dintr-odată să apară un cârd de oameni care vin spre tine pe bicicletă.

51. Sunt mai multe șanse să te calce o bicicletă decât o mașină.

52. Vă recomand pentru puțină relaxare și odihnă după o zi de mers pe jos, să vă opriți în Parcul Vondelpark, să vă bucurați de soare și natură.

53. Prin centru, unde sunt străzile foarte înguste, circulă mai mult tramvaiele și chiar e chiar plăcut să te plimbi cu el și să vezi arhitectura clădirilor îndeaproape.

Poveste:

Povestea de la final e cam așa. La întoarcere ne-am urcat în trenul ce ducea spre aeroport. Pentru că suntem niște zăpăcite incurabile, ne-am urcat la clasa întâi, nu la a doua cum aveam biletele. Eram singure în vagon,trenul nu plecase, când a intrat un domn (pasager și el) și ne-a spus că asta e clasa 1 și că amenda e de 50 euro dacă ne prinde cineva. I-am mulțumit pentru informare, ușurate că am aflat din timp, nu după o amendă, dar tot ne-a pus un pic pe gânduri. De unde știa el că nu aveam bilet de clasa întâi? Ne-a judecat după haine sau cum? Aveam bani și de clasa întâi, apropo.

30 de impresii din Timisoara

30 de impresii din Timisoara

Cu toții când ne gândim la un city-break, avem în minte orașe mișto din Europa, să mergem în Roma, Paris, Berlin etc. Să știți că mai e la noi în țară un oraș care e numai bun de city-break și să devii turist fără să te coste mult. Ah, și nici nu e over-hyped  precum Sibiu sau Cluj. Da, e vorba de Timisoara.

Vă las mai jos cu vreo 30 de impresii pe care mi le-am notat despre acest oraș.

  1. Și, a fost frumos? Întrebarea pe care am primit-o cel mai des, plus mirarea la răspunsul meu: da, e super frumos și chiar merită să-l vizitezi.
  2. Biletele de avion au costat cam 100 lei dus-întors de persoană, au fost luate cu Ryanair.
  3. Aeroportul din Timisoara arată ca un centru comercial din Rahova.  Serios, avem mall-uri în București care ar putea da drept aeroport fancy ca fațadă. Și interiorul e foarte crowded și înghesuit.
  4. Autobuzele spre oraș au program fix, biletele le cumperi de la ghișeul din aeroport (nu aveți cum să-l ratați, e cam singurul de pe acolo) și costă 2.50 lei. Pentru că am prins autobuzul între ore, am așteptat 40 minute pentru următorul. Minunat.
  5. Primul lucru pe care l-am făcut când am ajuns, fiind dimineață, a fost să căutăm un loc simpatic pentru brunch & breakfast. Și l-am găsit, se numea Neața Omellete Bistro și a fost fantastic. Cu un decor fix pe gustul meu (o combinație de culori, albastru, gri și galben), cu lale frumoase (reale) pe fiecare masă și cu prețuri de ”nu sunt în București”, a meritat pe deplin să ne oprim acolo.
  6. Nu doar decorul e de acel loc, mâncarea e super bună, fancy și perfectă pentru o poză pentru Instagram.
  7.  Trei feluri de mâncare și 3 cafele: 80 de lei. Cam bine, nu?
  8. După micul dejun a urmat o plimbare, să explorăm orașul până când puteam merge să facem check-in-ul la cazare.
  9. Totul e pozabil și instagramabil. Multe clădiri frumoase sunt în centru, chiar dacă o parte sunt dărăpănate, au și ele farmecul lor. M-am simțit un pic ca în străinătate.
  10. Noi, din București, ne-am minunat un pic de orașul ăsta, nu ne așteptam să fie așa frumos, vremea să țină cu noi. Dar știți căror oameni nu le place acest oraș? Exact, oamenilor care locuiesc în Timișoara. Se mirau că am venit în vizită și în vreo 2 ocazii, parcă, un sofer taxi/uber ne-a zis că s-ar muta de acolo. True, una e să vizitezi un oraș și alta e să locuiești în el.
  11. Am găsit o cazare absolut fantastică, mai pe la marginea orașului, o casă cu 4 pisici și curte. Ne-a atras decorul foarte fain, totul fiind gândit de un arhitect, care este fiul patronului. Se numește Garden House și v-o recomand din inimă.
  12. Gazda care ne-a întâmpinat a fost super de treabă și ne-a făcut recomandări, plus ne-a lăsat o hartă. Pe lângă ce să facem în Timișoara, ne-a mai zis să venim și cu altă ocazie ca să mergem la Cascada Biger, Cheile Nerei, la Poiana Mărului și satul Divici. Pentru că Timișoara a fost un road-trip de fete, propun ca și aceste noi destinații să fie tot un girls trip. 😀
  13. O să par arogantă dacă zic că ne-am plimbat pe distanțele lungi doar cu Uber?  Să vă explic. Cazarea noastra era cam la 30 min de centru cu transportul în comun. Noi am stat 2 zile. 30 min era cam mult în condițiile în care am făcut tot felul de drumuri. Și nici infrastructura din Timișoara nu e grozavă, așa că 3 fete au făcut o groază de drumuri cu Uber care la final ne-au costat pe fiecare parte cam 40 lei, în total. Cam bine.
  14. Până să ne decidem la Uber, am avut prima cursă cu un taxi.  Taximetristul ne-a întrebat dacă suntem ortodoxe, în disperarea de a face conversație. Apoi ne-am decis că Uber e ce trebuie, plus că venea instant și găseam mereu mașină.
  15. Când am plecat de acasă, Cătălin (prietenul meu) m-a întrebat: ce card să-ți dau pentru aparatul foto, ăla de 600 de poze sau ăla de 2000? Pfff, nu fac eu 600 de poze în Timișoara. Pfff. Da, deci am făcut peste 600 de poze.
  16. A fost o ocazie bună pentru mine să mai exersez tehnica de poze, mai ales pe oameni (eu tot timpul pozez orice, dar nu oameni). Diana, Cami, cum m-am descurcat?
  17.  În centru, am văzut nu mai tramvaie, probabil din motivul pentru că străzile sunt mai înguste. Apropo, primul tramvai din Timișoara a circulat în 1868. Și deși se crede că primul din România a fost în Timișoara, de fapt a circulat în Lipova, în 1860. Cică.
  18. Cele două piețe din Timișoara (Victoriei, Unirii) sunt foarte frumoase și când soarele e pe cer, în weekend, oamenii se strâng acolo. Poți cumpăra baloane, suveniruri sau o înghețată bună de la Gelateria Bruno.
  19. Un regret al meu este că nu ne-am planificat o vizită la magazinele second-hand (erau foarte multe) și le-am prins fix atunci când erau închise.
  20. Doi copilași de 10 ani ieșiseră de la școală și își luaseră covrigi.  Ea i-a dat și lui să guste din covrigul ei și apoi a mâncat și ea. Erau adorabili.
  21. M-a amuzat că am trecut pe lângă două doamne foarte în vârstă care fumau o țigară, mergeau alene și printre altele, ziceau: ”nu conștiința creează creierul…”
  22. Am fost la o piesă de teatru intitulată Push Up, regizată de regizorul de la Domnișoara Christina. Mi-a plăcut, a fost o piesă modernă și chiar entertaining pe alocuri. 30 lei biletul, vă recomand și o astfel de experiență culturală dacă mergeți într-un alt oraș din țară.
  23. După ce s-a terminat piesa de teatru, adică pe la ora 9, eram absolut înfometate. Făcusem rezervare la un restaurant grecesc (KOS se numește) pe care-l văzusem în plimbarea din timpul zilei. Aici a fost o situație cam enervantă. Inițial, am rezervat la ora 9 (pentru că la 10 se închidea). Apoi, la teatru ne-am dat seama că piesa se termină la ora 9, deci o să ajungem pe la 9:20 la restaurant. Am sunat ca să amân pentru 9:20, dar am reușit să ajungem mai devreme, pe la 9 si 5. Locul este super mic, are 3 mese, cel mult și ne-au pus să așteptăm până se elibera masa pe care inițial o rezervasem pentru 9. M-a cam deranjat un pic, pentru că îmi era atât de foame, nu mai gândeam bine.
  24. Am uitat totul când a venit mâncarea, am luat souvlaki, gyros, ardei umpluți cu brânză și bere. A fost atâââât de bun. Grecia la ea acasă, în Timișoara. Serios, merită din plin să vă opriți aici dacă ajungeți în Timișoara. Am văzut că fac și livrări.
  25. Tipa care era the owner a fost super drăguță și și-a cerut scuze pentru situația cu rezervarea și ne-a oferit o reducere de 10% la nota de plată. Deci noi am plătit, again, vreo 80 lei pe festinul ăla. Plus, își comandă multe dintre ingrediente din Grecia, ca totul să fie cât mai autentic.
  26. Pentru încă o doză de cultură, a doua zi am fost la Muzeul de Arte. Arată ca un muzeu din străinătate, am văzut o expoziție a pictorului Corneliu Baba, plus alții: Grigorescu, Vlaici etc.. Ce mi-a plăcut la pictorii ăștia români a fost că au avut multe tablouri cu destinații frumoase, în special Veneția.
  27. Mi-a plăcut că au avut o expoziție la subsol numită no painting care practic prezenta picturile studenților de la  Universitatea de Vest, dar de la oricare altă facultate decât cea de Arte și Design. Scopul era să arate că și fără o pregătire în domeniu, pictura poate exprima sinceritate.
  28. Să mergeți neapărat și la Muzeul Consumatorului Comunist, intrarea este gratuită.
  29. Am prins o vreme excelentă, de stat în tricou (aproape) la soare, așa că oamenii au ieșit la terasă, în piața Unirii.  Piața aia îmi aduce aminte de cea din Bruxelles.
  30. Erau mulți oameni care cântau în stradă, fie la țambal, fie la chitară, fie la vioară. Eu le-am dat bani tuturor.
  31. Am fost și la grădina botanică, cică ar fi frumoasă vara, la fel și Parcul Rozelor. Well, ar trebui să ne întoarcem, nu?

Multe poze:

Ah, mi-a plăcut orașul ăsta. Se vede și în poze? 😀

50 de impresii din Bruxelles si Bruges

50 de impresii din Bruxelles si Bruges

Am auzit păreri foarte contradictorii despre Bruxelles.  Ba că este minunat și că trebuie să-l vezi, ba că nu e cine știe ce, mai bine mergi în altă parte. Era cât p-aci să merg în Bruxelles de ziua mea, dar prietenul meu a zis că nu e cine știe ce (influențat de alții),  așa că am mers în Barcelona. Nu regret nimic, dar pot să spun că mi-a plăcut tare mult excursia asta care a fost compusă din următorul itinerariu: Bruxelles, Bruges și Oostend.  Și dacă vă tentează și pe voi să vizitați, vă recomand cu mare mare drag traseul respectiv, pentru că o să aveți o experiență belgiană completă.

 

Impresiile mele:

Avion și transfer

  • Am zburat, ca de obicei, cu Ryanair și am avut mari emoții ca zborul nostru să nu fie pe lista celor anulate din perioada asta. Din fericire, nu a fost și am ajuns chiar mai devreme de ora stabilită, cu vreo 25 minute.
  • Emoțiile le-am avut, în schimb, la aeroport când am așteptat să ne luăm bagajele ce fuseseră duse la cală. Am așteptat 30 de minute și deja ne gândeam că ni le-au pierdut, mă dusesem și la ghișeu să le reclam. Dar s-a rezolvat.
  • Am aterizat pe Charleroi, care e în sud, la 50 de km de oraș. De aici am luat un shuttle bus care ne-a costat 56 euro dus-întors. Adică aproape cât am dat pe biletele de avion, așa că vă recomand să aterizați direct pe aeroportul din oraș, de unde aveți metode mai ieftine de transport și nici nu faceți ca noi 1 oră și 30 de minute până la hotel.
  • Shuttle bus-ul ne-a lăsat la gara Bruxelles-Midi unde găsești curse internaționale și de la care te poți deplasa prin oraș cu trenul. Noi am stat lână Gare du Nord, până acolo am plătit 2 euro de persoană o călătorie de nici 10 minute. Partea bună este că acel bilet este valabil toată ziua dacă mai faceți plimbări în oraș.

Transport

  • Plănuiam inițial să iau un abonament de 72 ore ce era valabil pe toate liniile, însă una din zile era petrecută în Bruges și plăteam prea mult pentru o zi de nefolosire – 36 euro (2 persoane).
  • Nu prea a mai fost nevoie de abonament așa mare, singurele curse cu autobuzul/tramvaiul erau dimineața și seara, deci 10 euro cheltuiți pe zi = 20 euro pentru 2 persoane.
  • În funcție și de ce vreți să vedeți, puteți planifica rutele,  de regulă ce e mai important de vizitat este în centru așa că faceți 10 minute pe jos dintr-un punct în altul. Și chiar dacă mergeți 30 de minute, tot e bine, orașul trebuie explorat la pas, nu din autobuz. Profitați să faceți piciorul frumos cu mersul pe jos.
  • Sunt  pante de urcat, pe alocuri, deci veți face ceva exerciții fizice, noi în prima zi am mers 26 de km pe jos. Încă nu mi-am bătut recordul din Barcelona de 30.
  • Autobuzele vin destul de repede și nu se aglomerează! Plus, nu prea schimbi, mergi cu același autobuz o bună bucată de drum.
  • Metroul acoperă și el foarte bine orașul, cu  aproximativ 70 de stații. Noi avem 52 pentru o suprafață de 228 km², iar  Bruxelles are o suprafață de doar  32,61 km².
  • Am mers și cu taxiul, my second time. Prima oară a fost în Salonic.  Aici am mers pentru că am ajuns în una din zile la 11 noaptea la hotel și fiind cu sora mea mai mică, nu am vrut să mergem 25 de minute pe jos. Eram și rupte de oboseală.  Am luat un taxi care m-a costat 8 euro pentru 10 minute de mers, fiind cu tarif de noapte, adică 2 euro extra.  A fost curat și civilizat.  Vă recomand aplicația asta dacă vreți să chemați,  te taxează direct pe card și poți face pre-comandă care vine la fix.
  • Trenurile sunt curate și civilizate și silențioase (atât cum se mișcă) cât și oamenii din vagoane. Am stat la clasa a doua și a fost chiar cu peste 100 de clase față de ce e la noi.

Muzee și ce e de văzut/făcut

  • Să nu mergeți la Palatul Regal,  se poate vizita (în interior) doar până la început  de septembrie, iar eu am aflat asta la fața locului. E a doua oară când fac ceva de genul.
  • Catedrala St Michel e cu intrare gratuită și pare o versiune mult mai mică și mai puțin impunătoare a domului din Milano. Poți da 1 euro să vizitezi catacombele, dar nu e nimic interesant.
  • Am fost și la Muzeul Bruxelles din Grand Place.  Pentru studenți este 4 euro intrarea, pentru minus 18 ani e gratuită. Muzeul e simpatic dacă vreți să aflați mai multe despre istoria orașului.
  • Mannequin Pis nu e cine știe ce, e foarte mică statuia. Dar mulțumită unui localnic binevoitor, acum am o amintire memorabilă  pentru că el s-a urcat pe gard, și-a dat jos pantalonii și a arătat tuturor ce are în comun cu statuia.
  • Ciocolateriile sunt peste tot, în prima zi am cumpărat prea multă ciocolată, nu era magazin în care să nu mă opresc și să mă uit, măcar.  Deși sunt foarte multe, fiecare magazin are un concept al său, cât mai diferit posibil, astfel încât să te facă să cumperi și de la ei ceea ce ai cumpărat și de la altul.
  • Au și mult magazine nostalgice cu comic books vechi, cărți și music records la mâna a doua și inclusiv jocuri din anii 90.
  • Grand Place este superbă! Evident, e și imaginea reprezentativă pentru Bruxelles dacă dai search pe Google.
  • Vă recomand să vizitați Muzeul de Comic Books, e foarte foarte fain și am și plecat de acolo cu niște benzi desenate.  Intrarea este 7 euro pentru studenți și chiar merită. Înveți despre tot procesul de realizare a unei benzi desenate, de la script până la activitățile de promovare.  Plus, puteai vedea cum  sunt făcute desenele digitale, întâi pe hârtie și apoi finisate pe calculator.
  • Există Primark în Bruxelles,  e fix pe strada lungă a magazinelor,  vă sugerez să mergeți în timpul săptămânii dacă se poate, în weekend a fost măcel.  Are doar un singur etaj.
  • Să mergeți în Parcul Jubileului dacă vremea este frumoasă, este foarte frumos și liniștit, noi am stat pe iarbă și am citit în soarele de amiază.
  • Am mers să vedem Parlamentul European, doar pe exterior, pentru că era sâmbătă. Nu faceți ca mine și mergeți în timpul săptămânii. Ce m-a uimit era că nu exista pază serioasă pe acolo, poate pentru că era weekend. În schimb, în gări și aeroporturi suntem mereu militari.
  • Aveam impresia că predomină franceza și  așa e în Bruxelles, dar la nivel de țară, doar  40% vorbesc franceza, conform Wiki. Unele reclame sunt în franceză, altele în olandeza, altele le conțin chiar pe amândouă (ceea ce mă gândesc că devine uneori un challenge pentru agențiile de advertising). Subtitrările la filme sunt duble.
  • Foarte puțin este folosită engleza pe tot ce înseamnă indicatoare și informații publice. Însă lumea știe și engleză, bineînțeles.

Mâncare

  • Primul prânz l-am luat la un local găsit pe Trip Advisor (btw, use it too), se numea Bia Mara. Am luat fish and chips, peștele era făcut  tempura cu ierburi aromate și totul a fost acompaniat de un sos de usturoi copt cu cimbru. Divin de bun. Cartofii aș fi vrut să fie french, nu british, dar hei, am comandat fish and chips. Berea a fost bună și suficientă pentru o lady ca mine.
  • Am ieșit la masă fix cu toți corporatiștii asa ca am așteptat destul de mult după mâncare și ne era super foame.
  • Voiam să încerc și niște mâncare asiatică, am luat dim sum cu creveți la doar 4 euro – 4 bucăți și sos de soia – Wok Up. Mi-a plăcut, deși era cu creveți, mirosea a parizer.
  • E o diversitate de nații, așa că avem diversitate  și la mâncare. Am mâncat  seara un miso delicios și picant, am gustat putin dintr-un sake și mi-am dat seama că nu e de mine.
  • E o stradă  unde găsiți aliniate multe restaurante cu mâncare asiatică. Vă recomand si mekusi.
  • Din Grande Place puteți să faceți plimbări pe străduțe și veți descoperi tot felul de hidden food gems, mie una de exemplu, mi s-a părut fain că există un restaurant etiopian. Ar fi trebuit să îl încerc.
  • Tot hidden gems sunt și cele 3 restaurante românești din Bruxelles, dintre care 2 sunt unul lângă altul. E fain că nu e vizitat doar de români,  ci și de străini cărora le-a plăcut mâncarea noastră, probabil după ce au încercat-o la noi.
  • Vă recomand să mâncați la Drug Opera, decorul este minunat, atât pe interior, cât și pe exterior. Am luat un kg de scoici fierte cu ceapă și țelină, au fost delicioase. Nu mai zic de cartofi! Doamne, cartofii prăjiți sunt minunați. Toate ”zvonurile” de pe Internet despre ei sunt adevărate. Să comandați cât mai multe sosuri ca să experimentați mai multe combinații.  Am plătit pentru 1 kg de scoici cu cartofi și sos 24 de euro – 2 persoane. Se poate și mai ieftin de atât, apropo.
  • Vă recomand ca tot ce luați să luați la 2 persoane, porțiile sunt mari și te saturi repede dacă bagi cartofi cu bere.  Metoda mea de a economisi bani și să nu te doară burta =  comanzi ca un om normal, mănânci, nu te-ai săturat? Comanzi din nou. Dar în 99% din cazuri, te saturi.
  • Am mâncat gauffre cu vanilie și ciocolată, bun de tot. Nu sunt fană, de regulă, dar la mama lor acasă, nu am zis nu.
  • Ca de obicei, oftica mea a fost că nu sunt suficiente mese pentru cât vreau eu să mănânc.  Și nici nu îmi era atât de foame cum îmi este acasă. Am decis că voi mânca puțin și lucruri care nu sunt mega sățioase. La micul dejun voi lua o omletă, nu un sendviș cu multă pâine etc. Nu m-am ținut de treaba asta.

Brugges și Oostende

  • A doua zi am luat trenul spre Brugges. Pentru că  aveam sub 26 de ani am plătit doar 6 euro pe sens. Deci dacă vă știți ”minori”, să cereți mereu bilete Go Pass 26 pentru că sunt mai ieftine.
  • Biletul nu îl iei doar pentru o anumită oră, ci e valabil toată ziua, așa că nu îți faci griji dacă pierzi trenul. Oricum circulă super des, media fiind undeva la 15-20 min pe timp de zi.
  • Pe drum am văzut zone pitorești,  vaci care pășteau, totul foarte îngrijit și frumos, ce e rural la ei nu seamănă cu ce este la noi.  E foarte frumoasă toamna acolo, ai o combinație de verde crud al ierbii cu galbenul copt la frunzelor din copaci.
  • Brugges e un oraș medieval superb, la doar 1 oră distanță de Bruxelles.  E super micuț așa că nu vă obosiți cu bilete de autobuz sau mai știu eu ce. Se merge pe jos sau se ia bicicleta.  Vedeam pe google maps cum un drum de 5 minute pe jos și 1 minut cu bicicleta poate fi de 15 minute cu mașina. Nu este oraș pentru mașini, străduțele sunt înguste,  tocmai d-asta sunt foaaarte mulți bicicliști! Și pedalează super joviali prin oraș.
  • Am fost la muzeul de ciocolată de unde am luat bilete la pachet și cu muzeul cartofilor prăjiți  – 2 persoane, cu reducere – 24 euro – a fost super frumos muzeul, aveau statui imense făcute din ciocolată. Am luat parte la o demonstrație live cu tasting,  plus  aveau un shop minunat unde am cumpărat trandafiri din ciocolată pentru mama.
  • La Muzeul Cartofilor Prăjiți am aflat și de ce french fries, care sunt de origine belgiană, se numesc așa. În Primul Război Mondial,  niște soldați belgieni au oferit cartofi prăjiți unor soldați americani. Pentru că vorbeau franceza, americanii au crezut că sunt, ghici ce, francezi. Și le-au spus french fries. 
  • 43 de ooduri vechi de sute se ani
  • Plimbarea cu barca a costat 8 euro/persoană și a meritat absolut din plin – vezi foarte mult din oraș și ai și un ghid excelent care îți povestea despre istoria orașului.   Vorbea și spaniola și mi se părea că în spaniolă spunea mai multe decât în engleză – de exemplu,  a zis de un pod ca e renumit pentru proaspăt căsătoriți în EN, dar în spaniolă a zis de newlyweds, dar și de amanți. Aha!
  • Am mâncat la Poules Moules niște cartofi prăjiți meeega buni, cu scoici demențiale ce erau fierte în diverse ierburi plus țelină și ceapă. Delicios, vă zic.
  • Berea acolo a fost bună, m-am speriat un pic când am gustat pentru că era foarte aromată și ușor amăruie, iar mie  nu îmi place așa, dar am băut cu mare poftă, a fost bună. 3 euro un pahar de 330 ml, aș zice că a fost chilipir.
  • La cartofi am primit un sos de usturoi cu smântână demențial. Am crezut că am murit și am ajuns în rai.   Nu doar fac cartofi buni, ci și sides dish sau sosuri excelente care să îi acompanieze.
  • Ne-au întrebat dacă vrem ketchup, am zis da, a fost bun de tot și din partea casei. Două persoane pot mânca lejer o singură porție și costă undeva între 20 și 25 euro. Deci 10 euro de persoană costă biletul vostru spre rai 🙂
  • Personalul a fost super amabil și ne-a servit ireproșabil, parcă aș fi fost la un restaurant de 5 stele.
  • Apoi am plecat spre Godiva de unde am luat căpșuni în ciocolată – absolut divin de bun. E 8,50 euro un con, cam scumpicel, aș zice, dar merită și oricum poate fi savurat again în 2 🙂
  • Am urcat și în turnul cu 366 de trepte ca să vedem priveliștea de sus, a fost ok, dar cred că e mai bine de văzut când e soare afară.
  • Din Brugges ne-am dus spre Oostende cu trenul, era ultima stație și era o călătorie de doar 15 min. A costat 6 euro de persoană.
  • Gara lor era în renovare și pentru un oraș atâât de mic pot să spun că gara lor era de 10 ori mai mișto decât a noastră din București. Nu mirosea a urină, pentru început.
  • Orașul e la mare și are un mic port chiar foarte simpatic. Ce mi-a plăcut a fost faptul că imediat cum am ieșit din gară am luat-o la pas pe faleză și am ajuns în vreo 10 minute la plajă.
  • Am văzut un apus absolut superb! Vă jur! Am stat cu picioarele în nisip și a fost fix ce trebuia.
  • În oraș era un fel de carnaval  cu parcuri de distracții. Ne-am dat în roller-coaster și apoi în caruselul din fața unei catedrale, a fost o super priveliște.

Wow, cât am scris. Mai mult de 50, sunt sigură. 🙂 Sper că v-am convins să mergeți acolo. Vă las și cu niște poze:

 

50 de impresii din Lefkada

50 de impresii din Lefkada

M-am întors în Grecia după o pauză de 4 ani în care am vizitat alte meleaguri în luna august. Sau în care nu am vizitat mai nimic și mi-am plănuit concediile în afara extra-sezonului pentru că-i mai ieftin și mai puțin aglomerat.

De Lefkada auzisem numai lucruri de bine, iar un search pe Google m-a convins că ăsta e locul perfect pentru întoarcerea mea în Grecia. Se alătură minunatei liste de Corfu, Halkidiki și Salonic. Cele de 50 de impresii, mai jos:

1. Ca să ajungi în Lefkada ai 2 modalități de transport: mașina sau avionul. Recomand cu tărie avionul, cred că e evident de ce, dar biletele trebuie luate foarte din timp, altminteri costă cât chiria unui apartament pe o lună. Și ăsta e prețul doar de o persoană. Dacă mergi cu mașina,  va dura ceva drumul și ar fi indicat să fie făcut cu un popas pentru a evita oboseala cruntă.

2. Drumul până în Lefkada (cu mașina) durează 13 ore, dar nu le-am făcut dintr-o bucată, ci mai întâi ne-am oprit în Metsovo, un mic orășel ce se afla pe traseul nostru.

3. Metsovo e un mic oraș în munți, cu o priveliște superbă a văii, unde toate clădirile sunt aproape identice (faianță albă și cărămidă) și are un aer foarte pitoresc. Străduțele sunt înguste, iar accesul cu mașina e foarte dificil, dar nu imposibil. Fiind plasat pe coama unui munte, e foarte răcoros și destul de liniștit.

4. Am nimerit la un hotel simpatic, se numea Hotel Adonis, în caz că vă tentează. Camerele erau curate, iar proprietara  ne-a primit cu drag și a fost foarte amabilă cu noi.

5. Vă mai spun că aici am luat un mic dejun (bufet suedez) cu doar 15 euro pentru 4 persoane. Știu că poate nu e o comparație fair, dar îmi amintesc cum la hotelul din Barcelona cereau 40 de euro/persoană pentru mic dejun. Yep.

6. În Lefkada, am stat în zona Nikiana, care nu are nimic special, poate d-asta am și găsit acolo cu preț mai bun. Nu cred că avea vreo plajă deosebită.

7. Am închiriat un apartament cu bucătărie și toate cele, care avea o super priveliște, este cel de aici.

8. Recomand pensiunea, în fiecare zi se făcea curățenie în cameră, erau schimbate prosoapele, iar proprietara ne-a făcut cadou o sticlă de vin în ziua în care am sosit. Plus, instructaj cu locurile cele mai bune de mâncat/vizitat pe insulă.

9. Lefkada are un relief și un peisaj asemănător cu cel al insulei Corfu, de altfel sunt destul de apropiate. Trebuie să știți că insula e foarte greu de ”descoperit” la picior, e indicat să vă deplasați cu mașina. Din mai multe motive:

– nu prea au trotuare, e destul de periculos să mergi pe jos în curbe și, mai ales, pe întuneric.

– deși faci 2 minute cu mașina până într-un loc, pe jos faci acea distanță în 10-15 min. Asta pentru că mergi în pantă sau urci, după caz.

– distanțele între stațiuni sunt destul de mari și deși au autobuze, le-am văzut foarte rar.

10. Dacă mergeți cu mașina personală sau închiriați una, trebuie să mai știți că în majoritatea cazurilor este dificil de găsit parcare. Sau că unele drumuri sunt foarte abrupte/înguste.

11. Dacă nimeriți totuși o parcare , să știți că puteți plăti începând cu 3 euro/ora/ziua, după caz.

12. Ca top things to do, pe lângă sporturile de apă, ce poți face în Lefkada, implicit Grecia? Plajă! Top 3 plaje conform Trip Advisor, Google și eu: Egremni Beach, Milos și Porto Katsiki.

13. În Egremni a fost un cutremur acum 2 ani care a distrus o bucată din stâncă și accesul nu mai este permis pe scări. Nu mai e sigur de coborât.

14. Aici aveți varianta în care luați o croazieră (ce include doar 3 plaje! nu 5 sau 7, că pierdeți o zi întreagă alergând de colo colo) până la Egremni și Porto Katsiki și în program sunt incluse 2 ore de lenevit per plajă. Costul e de 20 de euro de persoană.

15. Vă recomand agenția Makedonia Palace, ne-am luat biletele de la o tipă din Chișinău ce ne-a făcut niște super recomandări. O să vedeți mai jos. 🙂

16. În prima zi de explorare a insulei, am mers să vizităm Plaja Milos. O frumusețe de plajă sălbatică! Erau 25 de oameni acolo pe fâșia de plajă, iar valurile absolut uriașe! Dacă credeați că ați văzut valuri mari, think again.

17. Nici vorbă de înotat acolo, cel mult stăteai la mal și te izbea apa, dar nu aveai cum să intri să înoți. Și spuma valurilor… era ca spuma de bere, atât de densă.

18. Se ajunge dificil acolo, trebuie să urci foarte multe cărări abrupte, iar apoi cobori alte cărări abrupte, dar merită efortul. Apa e azur curat și e superbă.

19. Milos e în Agios Nikitas, o stațiune micuță. Merită să mâncați la taverna care e față în față cu intrarea spre Plaja Milos. E foarte bună mâncarea și au și meniu în limba română. De altfel, am fost serviți de o româncă, care ne-a oferit cafea din partea casei.

20. În loc să faceți stânga spre drumul ce duce spre Milos, puteți merge înainte, treceți de toate cele 100 de taverne și ajungeți la o altă plajă, foarte mică, mai aglomerată, dar fără să mai urcați/coborâți coline.

21. Nu știu cum se numește plaja, e chiar după colț, cum s-ar spune, cu Milos și are o fâșie de nisip, plus baruri în apropiere dacă aveți nevoie de vreo bere. De fapt, cu 3 euro am luat o bere rece și niște alune de ronțăit și a fost cel mai bun snack ever! Jur, berea e cea mai bună când o bei ars de soare la plajă. În Grecia.

22. Era acolo  un ritm alene al vieții pe care nu îl găsești acasă sau în marile orașe. Mi-a luat ceva timp să mă deconectez.

23. Grecii se uită mirați la tine dacă te văd agitat sau stresat ca și cum nu ar putea înțelege aceste 2 stări. This is how I want to live too.

24. Am ascultat numai muzică grecească ca să intru în ritmul vieții de aici. Ah, și Lana del Rey.

25. Lidl-ul lor arată mai bine decât al nostru, just saying. Oare la Lidlul din Grecia au săptămână grecească?

26. Apă, soare și mâncare – dieta grecească.

27. Și că tot vorbesc de dietă, vreau să vă spun că am slăbit cât timp am stat acolo, deși am mâncat pâine zilnic, la 2 mese.

28. Am mâncat feta la cuptor până am crezut că o să mor. N-am murit, mai vreau.

29. Totodată, mi-am dat seama că feta prăjită e tot ce îmi trebuie în viață.

30. În Nikiana, aproape de pensiune, am mâncat într-un loc cu o priveliște superbă – Taverna Pantheon – o recomand, prețuri ok și  muzică grecească la un volum tolerabil. Ești servit chiar de patron și  au o musaca de casă foarte bună.

31. Am mâncat ardei umpluți cu feta, incredibil cum ceva atât de simplu are un gust atât de bun. Viață e simplă în insulele grecești și același principiu se regăsește și în farfurii.

32. Vă recomand să vă comandați miel (de oriunde din Grecia), îl gătesc al naibii de bine. Nu peste tot îl prepară în același fel, dar de fiecare dată este gustos.

33. La unele taverne, chiar la cele ce stau bot în bot cu marea, peștele poate fi destul de scump. Chiar te miri de ce.

34. Am încercat calamarul umplut, prăjit, la grătar și cam în toate formele sale. Concluzia surprinzătoare este că…la North See, în AFI, puteți lua un calamar la grătar G-E-N-I-A-L. Cel mai bun de pe acest pământ pentru mine, momentan.

35. Tot în Nikiana, am mâncat și la taverna Breath of Zorba, o recomand, e pe plajă, are muzică jazz în surdină, e foarte intimă și nu se aude zgomotul de la stradă. După o masă copioasă, din partea casei a venit pepene roșu ca desert. Dacă ați mâncat vreodată pepene de la țară, atunci vă puteți închipui cât de minunat a fost acela, rece și dulce.

36. Am încercat icrele, dar nu aveau gustul pe care-l știam eu, au fost delicioase oricum.

37. Mic-dejunul la greci nu este ceva deosebit, în mare parte pentru că nu-l tratează ca pe o masă importantă, cum ar fi prânzul sau cina. Așa că veți găsi mai mult varianta clasică, mic dejun continental, cu obișnuitele ”salam, cașcaval, roșii, castraveți etc”.

38. Chiar și așa, în ultima zi petrecută în Lefkada, am mâncat în port, aproape de intrarea pe insulă. Din păcate, nu am notat numele cafenelei, dar am comandat acolo un mic dejun grecesc pentru 2 persoane, cu 18 euro. Am mâncat 4 și ne-am săturat, a fost absolut delicios:

39. Mâncarea venea rapid oriunde mâncam, nu au fost probleme. Mai dificil era cu nota de plată, dacă prindeai un local aglomerat, puteai să aștepți vreo 25 de minute să o primești.

40. Nu am avut parte de țânțari, dar în schimb, am nimerit albine. Nu d-alea care te înțeapă, ci unele băgăcioase, care nu voiau să plece din farfuria ta.

41. Nu îmi amintesc din anii anteriori, dar acum am încercat să lăsăm de 2-3 ori bacșiș și chelnerii au fost chiar surprinși că primeau, unii au și refuzat.

42. În aventura noastră, am nimerit în Vasiliki, un sat micuț cu port și o priveliște foarte frumoasă. Posibil să aibă și plajă, așa am auzit, dar nu am fost la ea.

43. De aici am luat o barcă până Agiofili, a costat 6 euro dus-întors. E o plajă sălbatică, mainly, dar are și serviciu de șezlong. Thank God! Altminteri, era imposibil să stai pe plaja asta, avea doar pietre mari, era greu de mers pe ele fără papuci și la fel era și în apă. La magazine, găsiți un fel de papuci pentru înotat cu care vă puteți deplasa pe aceste pietre, dacă insistați.

44. Problema cu Lefkada este că are foarte multe plaje cu pietre, fie și ele mai mici, iar cele cu nisip fin sunt cele sălbatice și la care ajungi greu. În stațiuni, la plajele de lângă drum, găseai doar pietre.

45. Revenind la Agiofili, am luat șezlong, a costat 10 euro 2 scaune plus umbrelă, mi s-a părut ok. Ulterior, am descoperit, pe altă plajă, că 4 șezlonguri plus 2 umbrele pot costa 10 euro în total. Meh, a fost rezonabil.

46. Dacă o să ajungeți prin Vasiliki, să știți că pe lângă apă e un șir lung de taverne care mai de care. Mai greu e să te hotărăști unde să mănânci.

47. Spre deosebire de alte vacanțe, pentru care îmi făceam lista localurilor în care să mănânc, în Grecia nu e cazul de o astfel de pregătire. Ai pur și simplu atâtea opțiuni de taverne din în loc în loc,  încât o lista ar fi inutilă. Doar dacă știi de niște locuri absolut speciale pe care trebuie să le încerci.

49. În drumul dinspre Vasiliki în Nikiana, am oprit la o cramă, unde am avut parte de un tur gratuit plus degustare de vinuri. Am văzut care este procesul de producere a vinului, de la culesul strugurilor până la îmbuteliere și etichetare de sticlă. Am cumpărat mult vin de acolo, era divin de bun și o sticla costa 7 euro. Nu am reținut, again, numele locului, dar nu poate fi ratat. Mergi pe un drum absolut pustiu și apare această cramă în calea ta.

50. Am mai mâncat și în stațiunea Nidri, la un local autentic grecesc (dar care nu e?), aveau mâncare bună, chelneri prietenoși și priveliște la port. Se numea Mama Mia.

51. Tot în Nidri, am văzut un restaurant (dar nu am fost la el) cu un concept interesant.. no menu. Nu erau prețuri, mâncai de câți bani aveai în buzunar. Practic, îi spuneai chelnerului un buget și primeai ceva de mâncare în acea sumă de bani. Ăsta e restaurantul, poate îl încercați voi și îmi spuneți și mie cum a fost. 😀

52. Acum, o ultimă recomandare, dar p-asta e musai să o încercați. Tipa din Chișinău (vezi punctul 15) ne-a zis de un restaurant foarte fain, care e, ghici unde… în nori! Poza asta spune multe:

Sursa

Se numea Rachi, iar marea problemă cu acest loc era faptul că era full, iar timpul de asteptare pentru o masă ajungea și la 2 ore. Nu știu exact dacă este posibilă rezervarea, eu am citit pe Internet că nu, dar la fața locului unii încercau totuși să rezerve. Dați un telefon în prealabil,  totuși.

Dacă nu ai prins loc la masă, ei te invită la barul amenajat alături unde poți comanda cocktailuri și finger food, iar eu, de fapt, de locul ăsta m-am îndrăgostit. De ce? Pentru că au o terasă ce dă în prăpastie, iar pe canapelele amenajate te poți întinde chiar deasupra văii. Ai senzația că ești suspendat undeva între cer și pământ, e absolut fantastic. Aici muzica e super bună și vă recomand să veniți la apus, e out of this world să vezi cum soarele e înghițit de zare și să ai senzația că ai ajuns efectiv la marginea pământului.

Cam astea au fost impresiile și recomandările mele. Foarte multe sunt despre mâncare, sper că nu vă deranjează. Și dacă vă deranjează, atunci înseamnă că citiți blogul greșit.

Grecia e fantastică și nu te poți plictisi niciodată de brânza feta, de azurul apei și, hm, de câțiva bărbați greci. 🙂

Vă las și cu niște poze:

50 de impresii din Barcelona + poveste

50 de impresii din Barcelona + poveste

Nu cred că am auzit om care să-mi povestească ceva rău despre Barcelona. Să-mi spună că este overrated și că nu l-a impresionat nimic. Așa că am plecat și eu la drum cu așteptări imense. Nu am fost dezamăgită, dar nici cu cherry on top nu a fost. În plus, între Spania și Italia ca iubiri mediteraneene ale mele, cred că aleg Italia. Mai ieftină, mai frumoasă, mai gustoasă. Ce nu are Italia, totuși? Oameni primitori în raport cu naționalitatea mea. De fapt, asta m-a impresionat la spanioli. Deschiderea cu care ne-au primit (pe noi) având în vedere că românii au făcut tâmpenii și pe la ei, nu doar la italieni.

Pe măsură ce am descoperit lucruri, am pus cap la cap niște notițe. La final se lasă și cu o poveste, deci musai să citiți tot. 😀

1. Am zburat  pentru prima dată cu Tarom și, în mod surprinzător, nu am avut probleme cum tot citeam pe Internet.
2. În avion am servit micul dejun compus dintr-o omletă simplă cu iahnie de fasole și un hashbrown, plus o pâine cu unt și gem de piersici și un iaurt Zuzu  cu afine. Au fost bune. Primești și cafea și sucuri gratis. Și ca să fie treaba românească, pe lângă chifla venită în pachețel,  stewardezii au venit separat cu o tavă plină cu pâine ”pentru cine mai dorește”.
3.  Aeroportul din Barcelona era absolut imens și foarte tăcut, nu se auzea aproape niciun zgomot în zona de arrivals.  Și avea o grădină interioară superbă.
4.  Am stat la un hotel de 4 stele foarte ok, curat și liniștit. Dacă vă interesează, acesta este. Zona era foarte corporatistă, fiind în apropierea unor clădiri de birouri, zici că stăteam la Aurel Vlaicu, dar cu o liniște incredibilă. Sau poate mi se părea liniște pentru că încă aveam urechile înfundate după zbor.
5.  Prima stație de metrou la care am nimerit (am uitat cum se numea, sorry, nici nu am notat) avea fiecare peron (de sens) dispus pe câte un etaj, deci coborai mult în adânc.
6. Tot la stația asta (la altele nu am mai văzut) erau uși protectoare la peron, astfel că dacă voiai să te sinucizi, nu aveai nicio șansă. Acele uși se deschideau doar când ajungea metroul în stație.
7. Orașul era vivid, oamenii mișunau peste tot în centru, dar la margine era chiar liniște și pustiu.
8. Casele erau superbe, la fel și blocurile de locuințe, majoritatea clădirilor fiind acoperit de flori imense.
9. Arăta atât de bine peste tot (și în centru, și la margine), încât pot să spun că Barcelona era formată peste doar tot dintr-o zonă centrală. Nicio Rahova, niciun Ferentari.
10.  Wi-fi-ul lor mergea destul de prost și aveau foarte puține  rețele gratuite. Am dat și peste 1-2 localuri care nu aveau deloc WIFI.
11. La Rambla a fost mișto, dar nu extraordinară, în schimb era ultra scumpă și pretențioasă. Am dat 22 de euro pentru o bere și o Sangria, nici nu aveau meniu de băuturi unde ne așezasem, mă gândesc că e posibil ca acel chelner să-și fi pus extra bacșiș pe comanda noastră.
12. Piața Boqueria (tot pe la Rambla este) a fost foarte faină,  cu multă mâncare bună, fructe și pește proaspăt și prețuri ok. Pentru 1 suc stors proaspăt de cocos și ananas am dat 1 euro.
13. Am mâncat niște tapas excelent, iar la 1.70 euro bucata am rupt norma.
14. Mâncarea era bună, nu am avut suficiente mese la dispoziție să descopăr tot ce oferă bucătăria spaniolă, din păcate.
15. Mi-am confirmat încă o dată că nu-mi place Sangria.
16. Ardeii copți ”los padron”  cu sare grunjoasă sunt extraordinar de buni.
17. Tot ce înseamnă mezeluri, mai ales cârnați, trebuie încercat.
18. 365 e un lanț de magazine unde poți mânca chestii bune de dimineață și au și muzică bună. Plus,  sunt foarte ieftine, am dat 14 euro pe 2 cafele și 4 sendivșuri imense și delicioase.
19. Am mâncat în ultima seară cel mai bun desert, iar mie nu îmi plac deserturile în mod deosebit. Era o cremă catalană (versiunea spaniolă de la creme brulee) cu aromă de portocală. Și nici portocalele nu-mi plac în desert, dar ăsta mi s-a prins de inimă. Acum caut în București locul cu cea mai bună cremă catalană, let me know dacă îl știți.
20. În drum spre plajă am găsit un loc simpatic în care un pahar de vin plin era 3 euro, iar o porție de paella era 10 euro. A fost divin.
21. Portul e de vizitat, sunt niște pescăruși imenși acolo, s-au domesticit cu atâția turiști și  vin super aproape de tine ca să îi hrănești.
22. Plaja era foarte mișto, noi am mers la Nova Icària, dar sunt altele și mai frumoase. Dați un search pe Google dacă vă hotârâți să petreceți și o zi la soare și apă.
23. Niște tipe fumau narghilea, altele făceau topless, iar  un tip era îmbrăcat într-o rochie roz.
24. Multe tipe aveau un  corp super mișto. Pretty mama, gen.
25. La plajă, o tanti a vrut să ne vândă un cearșaf (nu aveam), altcineva vindea sangria și  o altă tanti făcea un masaj contra-cost. E next level față de porumbul fiert de la noi.
26. Am fost și la Montjuic, avea o priveliște superbă, musai de vizitat.
27. A fost mai cald decât în București în aceeași perioadă, umiditatea era mare, se lipise și rochia pe mine.
28. Oamenii au fost foarte amabili și erau mai puțin curioși decât italienii să știe de unde suntem.
29. Erau mulți britanici veniți în vacanță, iar partea funny erau  britanicele cu pielea roșie ca racul după ce au stat 2 minute la soare.
30.  Parcul Guell e frumos, e de văzut, dar are accesul limitat. Trebuie să rezervi din timp, altminteri chiar nu poți intra peste tot.
31. Același lucru este valabil și pentru La Sagrada, intrările sunt limitate și ultra scumpe.
32. Pe strada care duce în pantă de la Guell la Sagrada sunt o mulțime de magazine cu lucruri ieftine și mișto. Mi-am cumpărat vederi cu 20 de eurocenți bucata.
33. Overall, deși spaniolii nu o arată direct, ei încearcă prin diverse metode subtile să limiteze turismul în zonele cu valoare culturală.
34 Pe la Rambla comercianții ce vindeau chestii contrafăcute erau pregătiți cu hățuri. Dacă venea vreun polițist să-i întrebe de sănătate, reușeau să strângă toată marfa de jos doar prin a ridica hățurile prinse de cearșaf și să o ia la fugă.
35. Cred că Barcelona este primul oraș în care nu vizitez muzeele obișnuite (artă, istorie etc.).
36. Am vizitat muzeul cananbisului care avea și o expoziție culinară cu rețete pe care le poți face cu cannabis.
37. Tot aici am aflat că în vremea în care a apărut Popeye marinarul, 1925, spanacul era un slang pentru cannabis. D-asta avea el mușchii așa mari, nu mai mințiți copii să mănânce spanac degeaba. Dar nici cannabis să nu le dați.
38.  Pe La Rambla se află muzeul erotic pe care chiar nu puteam să-l ratez. A fost 9 euro intrarea în care am primit și un pahar de prosecco. Merită să-l vedeți dacă nu sunteți minori, călugări/călugărițe și nu credeți în virginitate până la căsătorie.
39. Din tot ce am vizitat locul meu preferat a fost Hospital de Sant Pau, un fost spital, cândva singurul din oraș. Arată absolut minunat, vă recomand cu mare mare căldură să mergeți să-l vizitați. Mie îmi aducea aminte de A cure for Wellness, un film pe care vi-l recomand.
40. Gaudi e marketat la maximum în tot ce se poate, inclusiv în unele stații de metrou ai decor inspirat de lucrările sale.
41. Pe stradă niște oameni dubioși ne-au întrebat dacă vrem cocaină sau marijuana. Am auzi că mai întreabă și dacă vrei femei.
42. În apropierea unui restaurant, o tipă care părea ok ne-a întrebat dacă vrem să ne alăturăm clubului de cannabis. Un șah mai modern, adică.
43. Există Primark în Barcelona, by the way.
44. Am mers în alea 4 zile 60 de km pe jos, de am făcut bătături în talpă.
45. Tot în alea 4 zile mi s-a oprit alergia pe care o am la puf. Thanks, Mediterranean climate.
46. Am băut o tonă de apă, sticlă după sticlă, era atât de cald încât te deshidratai imediat.
47.  Îmi pare rău că nu am avut timp suficient să închiriem și o bicicletă ca să descoperim orașul altfel decât ”la pas”.
48. Am făcut poze aproape non-stop și cu aparatul și cu telefonul, m-am întors acasă cu peste 1000.
49. La întoarcere, din cauza grevei de la Romatsa, am avut întârzieri. Mă așteptam să stăm foarte mult în aeroport, dar per total am avut o întârziere de 1 h 30 min. Acceptabil.
50. În avion, ca masă de prânz, am avut paste cu sos de roșii și brânză, plus o prăjitură. Bun, chiar bun.

Și…povestea. La Muzeul Cannabisului, la intrare era o vitrină ce avea niște ceai de cânepă. Mi-am zis ”ia să cumpăr și eu niște ceai la plecare”. Am vizitat muzeul, apoi când să plecăm, ne-am oprit să-i lăsăm unui tip audioguide-urile. Tot atunci mi-am amintit că voiam să cumpăr niște ceai. Doar că nu aveau un magazin în adevăratul sens al cuvântului, iar în mintea mea obosită s-au lovit mai multe nelămuriri și întrebări. În loc să întreb și eu cum pot să cumpăr niște ceai, pe gura mea a ieșit asta:

”Do you have something to sell?”

The end.