Categorie: 50 de impresii ale Simonei

Impresii din Viena

Impresii din Viena

Am fost în Viena prima oară acum aproximativ 5 ani și era luna august. Viena era doar unul dintre multele orașe pe care trebuia să le vizităm în vacanța noastră de 1 săptămână, alături de Praga, Karlovy vary, Budapesta, Bratislava și Dresda. Săptămâna noastră a arătat cam așa:

Deci, lucrurile au fost cam pe fast forward și nu am apucat să vedem mare lucru. Am vizitat Palatul Hofburg și mi s-a părut superb. Tot atunci m-am ”îndrăgostit” și de Prințesa Sissi și povestea ei. Am descoperit atunci o serie de versuri scrise de aceasta care mi-au mers la inimă:

And where the sea is at its deepest

There lower me down

Even when storms rage above

Down there will be peace.

Știu că pare că vorbește despre sinucidere, dar pentru mine au rezonat mai mult cu ideea de liniște sufletească. Ceva ce îmi doream pe vremea aceea. Aceste versuri nu le găsiți nicăieri pe internet, cel puțin nu în varianta tradusă. Ce bine că am memorie bună. Despre Prințesa Sissi puteți citi aici, are o poveste de viață foarte interesantă.

Însă nu ea m-a determinat să mă întorc să explorez Viena, nicicum. Pe când era luna august, noi ne gândeam deja unde să ne facem Revelionul. Eu sunt mare fan să îmi petrec sărbătorile în locuri christmassy. Târgul de Crăciun din Viena este mereu în topurile cu cele mai frumoase târguri de Crăciun, deci nu puteam rata asta. Chiar dacă nu am ajuns chiar în ziua de Crăciun, orașul încă avea o atmosferă de sărbătoare, căci urma curând Neujahr (Anul Nou).

Orașul

Viena este incredibil de frumoasă și curată. Aș vrea să detaliez acest cuvânt ”curat”, căci sunt pe cale să îi atribui un sens metaforic. Da, era curat și pe jos (mai puțin în noaptea de Anul Nou), dar e curată privirii. Totul în jur este aranjat, în stare bună, frumos și, în general, bine pus la punct. Arhitectural, jos pălăria, nu vrei decât să faci poze și să te întrebi cum au reușit oamenii ăștia să avanseze atât de mult. Printre altele, ei nu au avut comunism și, mai mult de atât, au rigoarea necesară pentru a construi și păstra acest oraș frumos.

Chiar dacă am văzut orașul mai îndeaproape pe timp de iarnă, îmi amintesc că în acea zi din august, acum 5 ani, Viena arăta superb. Copaci verzi, multe flori, un soare ce lumina toate clădirile. I miss it that too.

Oamenii

Dar de ce nu îmi e dor acum sunt…austriecii. Nu îmi plac deloc ca și popor. Sunt probabil cei mai neprietenoși oameni pe care i-am văzut de când m-am apucat de călătorii. Se spune despre nemți că sunt reci. Ei bine, am vizitat 3 orașe din Germania (turistice și non-turistice) și nemții pe care i-am întâlnit au fost chiar de treabă și zâmbitori. Austriecii, pe de altă parte…sunt reci, reținuți în interacțiuni și probabil că adoră să îți atragă atenția când greșești. Rigoarea e o calitate a lor, iar dacă ești mai zăpăcit, imediat te aduc cu picioarele pe pământ.

Diana a fost de 2 ori împinsă de niște inși care cică nu ar fi avut loc de ea să treacă. Probabil au considerat că nu merge suficient de corect, în linie dreaptă, așa că au trezit-o puțin la realitate. În drumul spre oraș de la aeroport, în tren, au venit 2 controlori. Am aflat că am cumpărat niște bilete și ne-am urcat în trenul greșit. Nu aveai cum să o dai la întors. Plătești un bilet nou sau 150 euro amendă. Regulile sunt reguli, nu contest asta deloc, dar felul în care te ceartă e foarte enervant.

La ghișeul Bibliotecii Naționale pentru care voiam să cumpărăm bilete, am încercat să plătim cu cardul. Mă rog, biata Diana a încercat. Femeia de la casă a certat-o că nu i-a zis de prima oară că nu are card de credit. Apoi, am încercat eu să plătesc, m-a întrebat și pe mine nu știu ce legat de card, m-am pierdut o secundă și apoi s-a răstit la mine de vreo 2 ori să-i arăt cardul. Ori ești perfect, ori…stai acasă.

Știu că e doar jumătatea articolului, dar o să spun de pe acum că nu cred că mă voi întoarce în Austria. Nu mai am de ce, Viena e văzută și nici nu sunt fan al sporturilor de iarnă. Case closed.

Transportul în Viena

Ok, sunt cam supărată pe austrieci, dar trebuie să-i dai Cezarului ce-i al Cezarului. Transportul este incredibil de bine pus la punct. Probabil cel mai eficient sistem pe care l-am testat, alături de cel din Berlin. Oriunde ai locui în oraș, vei avea o gură de metrou aproape, iar autobuzele vin destul de frecvent și la timp. Au o linie de tramvai care merge din centru chiar până la marginea orașului, direct la centrul comercial unde se află Primark. Evident că trebuia să ajungem aici. Inițial am avut rețineri pentru că nu se afla în centrul orașului sau în oraș per-se, dar trust me, cu transportul lor te poți plimba oriunde vrei.

Noi ne-am luat un pass de o săptămână ce a costat 17 euro și includea absolut toate liniile, tramvai, autobuz și metrou. Ca și idee, cel de 72 de ore costă tot 17 euro. Faceți un calcul cât stați și vedeți cum e mai avantajos. Am luat biletele direct din aeroport. Desigur, pentru transportul de la aeroport în oraș sunt costuri separate.

Intrarea la metrou funcționează pe principiul honesty is the best policy. Adică nu au aparate la care trebuie să validezi biletul ca să intri, ci…treci direct. Însă au controlori și dacă te prinde unul, o să fie cam nasol. Amenzile sunt mari și austriecii nu vor negocia cu tine. Ceea ce mi se pare normal, călătorești, atunci plătești. Doar să aibă și o atitudine ok.

Ce nu am reușit să aflu și pentru asta poate veți fi voi în gardă, anume dacă pass-ul valabil o săptămână trebuie validat în autobuz și tramvai (acolo au aparate). Teoretic, aș zice nu, căci acest bilet e mult mai mare decât unul single, de exemplu, și nu are cum să fie compostat.

Obiective de vizitat

Muzeele au fost scumpe și pentru mine luna decembrie a fost deja încărcată de cheltuieli. Am fost și în Strasbourg, am avut zile de nașteri, cadouri de Crăciun de luat, o mie de Secret Santa-uri. Așa că împreună cu Diana am compus o listă cu obiective de vizitat care să fie affordable și să avem ce să facem în acele 4 zile (de luni dimineața până joi seara).

Ce este tricky în această perioadă de sărbători cu Anul Nou, 1 ianuarie etc este faptul că unele muzee pot fi închise sau să aibă un program diferit. Din acest motiv a fost destul de dificil să facem programul pe zile, dar zic că in the end ne-am descurcat foarte bine. Iată ce am vizitat:

  1. Grădina de la Palatul Schonbrunn – Vara sunt convinsă că e un loc desprins ca din Rai, căci și iarna a avut un farmec aparte. Noroc că am avut și vremea bună și ne-am bucurat de priveliște. Nu am vizitat Palatul căci era destul de scumpă intrarea, dar nu ne-am ofticat. Și în exterior a fost perfect. În aceeași zonă este și Grădina Zoologică și eram gata-gata să ne luăm bilet, dar băieții nu erau așa entuziasmați, deci am renunțat și eu și Diana. Cred că am ales bine, căci după aia, ca să ieșim din parc, a trebuit să mergem pe lângă gardul grădinii. Fiind iarnă, nu mai erau decât niște crengi uscate la boscheții ce împrejmuiau gardul animalelor. Deci, am văzut o parte din animale pe gratis. 😀 Intrarea este gratis.
  1. Parcul de distracții Prater – Nu sunt un client tipic al parcurilor de distracții. Am rău de mișcare chiar și în cele mai inofensive aparate. Nu mă pot da în leagăn fără să mă ia amețeala, de exemplu. Dar îmi place să-mi însoțesc prietenii la distracție, să îi văd că se simt bine. Am fost la Prater în 2 seri, am făcut turul în Casa Groazei, m-am dat în mașinuțe și mi-am înfrânt și frica pentru un carousel. Intrarea în parc este gratuită, plătești în ce vrei să te dai. Prețurile variază cam între 2.5 – 5 euro, mi s-au părut acceptabile. Dacă vă prind foamea în parc, neapărat să mergeți la Rollercoaster restaurant, are un design foarte mișto.
Viena
Viena
Viena
  1. Grădina cu fluturi – Avea șanse să fie un tourist trap, dar ne-a plăcut foarte mult. Este o seră decorată pitoresc și adăpostește sute de fluturi tropicali care zboară liber într-un spațiu ce se aseamănă mediului lor natural. Temperatura este de 27 ° C și umiditatea de 80%. Unii fluturi stau complet nemișcați, ai impresia că sunt morți. Poți să ai marele noroc să se așeze un fluture pe tine. În seră sunt numai plante false ce sunt unse cu miere pentru fluturi. Mi se pare o variantă foarte smart pentru a întreține cât mai ușor sera. Intrarea costă 8 euro și chiar merită.
Viena
Viena
Viena
Viena
Viena
Viena
Viena
  1. Muzeul Avortului și al Contracepției – simt că vreau să fac un articol dedicat despre acest muzeu, căci am aflat lucruri foarte interesante which deserve their own spotlight. Vă recomand să ajungeți aici, oricum. Nu vă gândiți că trebuie să aveți o înclinație spre lucrurile sexuale ca să veniți la muzeu, nu este despre asta, ci despre istorie, politica unor regimuri totalitariste și natura umană. Și niște biologie, da. Intrarea este 8 euro.
  2. Piața de mâncare Naschmarkt o piață de mâncare destul de mică și cu prețul destul de mari. Diana și-a luat iubirea vieții ei, ceva dulce cu Nutella. Eu mi-am luat fructul dragonului – o jumătate de fruct (!) – și am dat 5 euro pe el. Nu se compară cu piețele de mâncare din Spania, de exemplu. Puteți da skip.
Viena
Viena
Viena
Viena
Viena
  1. Grădina zoologică Leinzer – Dacă ajungeți în Viena de Anul Nou și nu știți ce să faceți pe 1 ianuarie, iată. Mergeți la Leinzer, acest parc natural ce se întâmplă să aibă animale pe care nu am reușit să le vedem, dar ne-am bucurat de o plimbare excelentă în natură și am vizitat și un conac (despre el, curând). Mi-a plăcut tare mult și chiar dacă parcul se află la marginea orașului, transportul excelent te aduce foarte ușor acolo. Intrarea este gratuită.
Viena
Viena
Viena
Viena
Viena
  1. Cafenele – Viena cred că este orașul unde am băut cea mai bună cafea din câte știu. Vienezii au cultura cafelei și a ceaiului, din acest motiv au și atâtea cafenele celebre ce sunt precum niște locuri de pelerinaj, oameni ce stau la coadă ca să prindă un loc. Astfel de cafenele sunt Cafe Schwarzenberg, Cafe Landtmann, Cafe Homburg și, cea mai cunoscută, Cafe Central. Cafeaua din Viena, indiferent de unde am băut-o, mi s-a părut gustoasă. Da, ăsta e cuvântul.
Viena
  1. Catedrala Sf. Ștefan – Momentan suportă niște reparații pe fațada exterioară, dar este ok de vizitat. Recunosc, interiorul nu m-a dat pe spate, pare genul de loc unde merită să o pozezi doar pe afară. Așa mi s-a părut că este și catedrala din Strasbourg, incredibil de frumoasă pe exterior și doar ok pe interior. Oricum, intrarea este gratuită, așa că merită să o vizitați.
Viena
  1. Biblioteca Națională – Austriecii zic că este una dintre cele mai frumoase biblioteci din lume. Nu contest, arată foarte frumos, dar pentru mine rămâne în top Trinity College din Dublin. Sala are aproape 80 m lungime și 20 m înălțime și este încununată de o cupolă decorată cu fresce. Aici sunt expuse peste 200.000 de volume. Intrarea este 8 euro.
Viena
Viena
Viena

Mâncarea în Viena

Dacă mergi în Viena, atunci trebuie neapărat să încerci șnițelul, ștrudelul, gulașul și ciocolata. le-am încercat pe toate și am fost mulțumită. Nu am fost în căutarea celui mai bun șnițel, deși asta era mâncarea mea preferată când eram copil, întrucât nu au o bucătărie care să mă atragă în mod special. La fel m-am simțit și când am fost în Berlin. În schimb, cel mai mult mi-a plăcut faptul că am descoperit un restaurant asiatic absolut excelent, cu prețuri foarte decente și mâncare delicioasă. Se numea Wok and More. Neapărat să veniți aici când muriți de foame. Sau chiar și când doar vă e poftă. Aveau și un all you can eat de prânz cu doar 12 euro. Plus, e amplasat fix în centru.

Viena
Viena

Prețurile în Viena

Decente ținând cont că vorbim de Viena. Nu ne-am aruncat să facem cheltuieli mari la muzee și alte locuri asemenea, dar nici nu ne-am zgârcit aiurea. Masa de dimineață am luat-o în cameră, cu lucruri cumpărate de la supermarket. Astfel că, 4 adulți, cheltuieli de mâncare, transport, intrări în diverse locuri, a însemnat un total de 673 euro pentru 4 zile full. Deci, cam 170 euro de persoană. La astea se adaugă și suveniruri, ce shopping am mai făcut fiecare, dar cam asta ar fi baza.

Cazarea a costat 100 euro de persoană, biletul de avion dus-întors (am zburat cu Austrian Airlines) a fost tot 100 euro. Deci să spunem că un city break de 4 zile în Viena te costă 370 euro.

O să mă mai întorc în Viena?

De bunăvoie, nu cred. Nu îmi place să mă reîntorc în locurile în care am mai fost, vreau să profit de timp și bani să descopăr un loc nou. Reîntoarcerea o voi păstra ca și obicei când voi bătrână și melancolică. Însă în Viena nu mă mai întorc nici la bătrânețe. Am văzut, mi-a plăcut, dar oamenii au lăsat de dorit.

Vouă v-a plăcut orașul?

Târgul de Crăciun din Varșovia

Târgul de Crăciun din Varșovia

Astăzi vă povestesc despre Târgul de Crăciun din Varșovia. Dacă mi-ați citit ultimele articole despre târgurile de Crăciun din Strasbourg, Luxembourg City și Trier, să știți că nu am fost la toate târgurile astea unul după altul. Strasbourg și Luxembourg City sunt de anul acesta, în timp ce în Trier și Varșovia am fost anul trecut. Dar un an diferență nu schimbă faptul că locurile astea sunt minunate și trebuie vizitate dacă aveți ocazia.

Despre Varșovia vreau să vorbesc chiar mai multe, dar o voi face într-un articol separat. Tot ce pot să vă spun acum este că mi-a plăcut enorm de mult ca și oraș și mi-a dat un vibe berlinesc. Și ce mi se pare cu atât mai fain este că are aerul unui oraș din Vest, dar cumva te simți ca la tine acasă…acasă fiind o țară din Est. E greu de definit, dar asta am simțit.

Cum este Târgul de Crăciun din Varșovia?

Ca orice oraș care se respectă, Varșovia organizează târg de Crăciun. Evident, tot ca orice oraș mare, sunt mai multe târguri de Crăciun, dar aici vorbim despre un întreg, căci dacă mergeți, trebuie să vă plimbați pe la fiecare. Am explorat orașul pe timp de iarnă, însă târgurile nu mi s-au părut că sunt atât de aglomerate cum se întâmplă prin alte părți. Orașul este împodobit absolut superb, dar oamenii par că nu avea neapărat chef să se calce în picioare la stat la coadă la Moș. Nu știu, poate am o imagine prea comercială a târgurilor de Crăciun, dar aici totul era molcom și pașnic. Cam cum ar trebui să fie Crăciunul, de altfel.

Târgul de Crăciun din Varșovia

La căsuțe găseai tot felul de produse și cadouri pentru Christmas shopping. Aveai de ales între produse de artizanat, inclusiv îmbrăcăminte, pălării, bijuterii, decorațiuni de Crăciun și jucării. Vin fiert, ciocolată fierbinte, dulciuri turcești și clătite. Am mâncat și o brânză prăjită pe grătar cu niște gem de merișoare alături. Foarte, foarte gustos. La nivel de prețuri, totul era acceptabil. Ei au moneda locală zlotul polonez (apropo, dacă vreți să schimbați în zloți polonezi, găsiți un exchange la Universitate, pe colț cu Intercontinental). Zlotul polonez valorează 1 leu. Deci veți bogați pe acolo.

În piața centrală trona un brad imens, foarte frumos decorat. Tot în zonă îl aveau pe Moșu, care era un pic cam libidinos, a insistat să mă așez la el în poală, eu voiam să stau alături. Oh well, Santa did not made me do it, am stat alături:

Varșovia e minunată din punct de vedere arhitectural, centrul vechi îți amintește de niște orașe medievale. Și nu îmi vine să cred cât noroc am avut să prind ninsoare. Ningea așa frumos, cu fulgi mari, tot în jur strălucea, unele străzi erau pustii și nu auzeai decât zăpada scrâșnind sub picioare. A fost atât, dar atââât de frumos. Așa trebuie să fie orice Crăciun, cu zăpadă, luminițe, o ciocolată caldă și cadouri. Name a better Christmas.

SONY DSC
Târgul de Crăciun din Varșovia
Târgul de Crăciun din Varșovia
Târgul de Crăciun din Varșovia
Târgul de Crăciun din Varșovia
Târgul de Crăciun din Varșovia
Târgul de Crăciun din Varșovia
Târgul de Crăciun din Varșovia

Cum ajungeți în Varșovia?

Sunt zboruri directe din București, eu am mers cu Wizz Air și am luat biletele din septembrie pentru decembrie. Cred că m-au costat undeva la ~300 lei pentru 2 persoane, dus-întors. Nu am avut întârzieri, totul a fost ok.

Ce târg de Crăciun urmează pentru mine anul acesta? Viena! Și Viena e tot timpul în topurile de pe Internet. Sper să mă impresioneze!

Târgul de Crăciun din Trier, Germania

Târgul de Crăciun din Trier, Germania

Trier este cel mai vechi oraș din Germania și un important centru cultural. În Trier se află Porta Nigra (Poarta Neagră, în latină), cea mai bine conservată poartă a orașului ce datează tocmai din anul 170. A fost ridicată de romani, iar numele curent și l-a căpătat în perioada Evului Mediu când a fost numită Poarta Neagră ca urmare a faptului că era construită din cărămizi închise la culoare.

Am plecat spre Trier cu un tren direct din Luxembourg City și călătoria a durat aproximativ 1 ora. Obiectiul nostru? Să mâncăm un ramen delicios și să ajungem la Târgul de Crăciun.

Centrul Vechi al orașului , deși mic și pic înghesuit, este chiar foarte frumos și oferă acel Christmas cozyness. Cred că mă pregăteam sufletește de pe atunci pentru călătoria din Strasbourg, căci sunt destul de asemănătoare, ținând cont că Strasbourg a aparținut nemților cândva. Și da, Târgul de Crăciun din Trier l-am vizitat anul trecut. 🙂

Nu doar că aici se află Poarta Neagră, dar și catedrala din centrul orașului este cea mai veche din Germania, cu mai mult de 1700 de ani de istorie. Centrul istoric, într-o zi cu soare, arată cam așa:

 © wsf-s / Shutterstock | © wsf-s/Shutterstock

Și iată și catedrala și Poarta Neagră:

Și știți cine este originar din Trier?

Karl Marx. Este și un muzeu dedicat vieții sale, însă, din păcate, nu l-am mai prins deschis. Dar am găsit un magazin de suveniruri de unde am putut cumpăra o gumă de șters cu Das Kapital

Cum este la Târgul de Crăciun din Trier?

Un târg de Crăciun într-un oraș medieval, ce este și patrimoniu UNESCO, este chiar recomandat. Din nou, ce ziceam și pentru Luxembourg City, nu știu cum vă nimeriți pe aici, dar nu o să regretați dacă îl vizitați. Cel mai apropiat mare oraș ar fi Frankfurt, dar chiar și așa sunt 4 ore de mers cu mașina.

Târgul are un vin fiert delicios (alb sau roșu). Se pare că la ceremonia de deschidere o femeie este încoronată și prezentată ca fiind ”the Glühwein Queen” – un fel de regină a vinului fiert. Datoria acestei femei este să promoveze vinul fiert pe toată durata târgului. Și probabil și după. Se ascultă colinde, se mănâncă bine (mulți cârnați) și se savurează multă ciocolată. Este un magazin Lindt chiar în centrul Târgului. Plus, tot la târg găsiți o mulțime de meșteșuguri locale și tot ce v-ați dori să cumpărați ca și cadou de Crăciun.

Două recomandări

  1. Menționam anterior că unul dintre obiectivele noastre în Trier a fost să mâncăm un ramen delicios. Da, aici am mâncat un ramen foarte gustos la Chibi-ya, care este destul de aproape de centru și cu prețuri foarte ok. Vi-l super recomand.
  2. În foarte imediata apropiere a Porții Negre, cum te duci spre centrul istoric, pe partea stângă este un magazin cu toate produsele la 1 euro. Se numește EuroShop și veți găsi acolo toate chestiunile posibile: decorațiuni, tigăi, căni, machiaj (nu recomand), haine, accesorii etc. Neapărat să vă opriți aici.

Și vă las și cu o imagine completă a târgului, chiar dacă poza nu e făcută de mine:

Sursa
Târgul de Crăciun din Luxembourg City

Târgul de Crăciun din Luxembourg City

Știu că nu v-ați gândi la târgul de Crăciun din Luxembourg City. Luxembourg nu ar fi prima voastră destinație pentru o vacanță, nici nu e un loc turistic. E un loc în care eu m-am aventurat de vreo 3 ori până acum, căci am venit în vizită la prietenă mea, Corina, care locuiește acolo. Și de 2 ori am nimerit să fiu în perioada sărbătorilor și să prind târgurile de Crăciun ale orașului. Deci zic să povestesc un pic despre asta. Cine știe, poate sunteți niște oameni ce lucrează într-o corporație și au business trips, deci ați putea ajunge măcar din întâmplare pe aici.

Cum este atmosfera târgului

În oraș au loc cam vreo 2-3 târguri plasate în diferite zone centrale și destul de apropiate unele de celelalte. Cel mai “mare” dintre acestea, care este amplasat lângă Catedrala Notre Dame, este și cel mai frumos. Mi se pare că este, de fapt, o combinație între un târg de crăciun și un parc de distracții. Pe lângă clasicul carousel cu călușei ce îl vezi absolut în orice târg, aici mai aveau și sărituri cu coarda pentru copii, patinoar și o roată. În roată m-am dat anul trecut, în ciuda fricii mele de înălțimi, m-am delectat cu o priveliște a orașului pe timp de noapte. Recomand.

Decorațiunile din oraș sunt frumoase, preferatele mele au fost steluțele agățate în copaci. Arătau absolut superb și era o atmosferă ca de basm datorită lor. De ce nu putem să avem și noi decorațiuni d-astea?

Am avut parte și de un mini – concert, un cuplu de bătrânei cântau colinde. Unele în luxemburgheză, altele în engleză. Era quite enjoyable. Nu prea te puteai abține să nu dansezi pe Last Christmas-ul lui George Michael sau Feliz Navidad (I wanna wish you a Merry Christmas from the bottom of my heart tra lalala).

Prețuri și opțiuni

La târgul de Crăciun de aici mi-au plăcut mai mult variantele de mâncare decât cele din Strasbourg. Mi s-au părut mai variate. Aveau cârnați de tot felul și, deși Strasbourg a fost al nemților, la ei nu erau deloc cârnați. Singurii “cârnați” au fost niște crenvuști tăiați și puși pe o baghetă. Tipic franțuzesc.

Aveau în târgul de Crăciun din Luxembourg City și kurtos kolacs, brânzeturi, dulciuri, turtă dulce, vin fiert cu amaretto, ciocolată caldă cu Baileys. Aveau și fondue și mă oftic că eram deja sătulă când l-am descoperit, că l-aș fi încercat. Am încercat apoi să îl găsesc în Strasbourg, dar nu a mai fost să fie.

Prețurile erau modice, cam 3-4 euro sendvișul cu cârnați, vin fiert 3 euro, ciocolată caldă 4 sau 5 euro, dacă era cu alcool.

Cum ajungi în Luxembourg

Pfff, nu există cursă directă. Și nici nu v-aș sfătui să luați un zbor până acolo, e cu escală lungă și costă foarte mult. Cum am făcut eu? Am luat bilete de avion dus-întors pentru Brussels-Charleroi. Dacă le luați cu 2-3 luni înainte puteți să le găsiți cu 200 lei. Apoi, fix din fața aeroportului pleacă un autocar (Flibco este firma) care duce direct în Luxembourg și face 3 ore, cu opriri foarte scurte. Cu aceste bilete dus-întors, prețul total de transport ajunge pe la 400 lei.

Este mai dificil, da, dar alte opțiuni mai avantajoase ca preț nu am identificat.

Da, nu e atât de atractiv precum sunt târgurile renumite (Viena, Bruxelles, Strasbourg, Praga etc), însă merită o oprire dacă vă aflați prin apropiere. Este un târg micuț într-un oraș micuț dintr-o țară micuță.

Târgul de Crăciun din Strasbourg

Târgul de Crăciun din Strasbourg

Am mers la Târgul de Crăciun din Strasbourg because I am a Christmas addict. Îmi place așa de mult perioada sărbătorilor încât nu prea ascult de ceilalți Grinchi din jurul meu. Da, este o sărbătoare capitalistă, precum toate celelalte: Valentine’s Day, Halloween etc. Motiv ca unii să ne vândă o emoție împachetată frumos și cu o panglică roșie deasupra, dar nu îmi pasă. 

Sunt prea atașată de perioada asta a anului din multe motive, toate pornind din copilărie. În fiecare an făceam bradul cu ai mei, primeam cadouri și mergeam la bunici. Acum nu mai sunt la ai mei. Nici faptul că mi-am luat pisici nu m-a împiedicat să-mi fac în fiecare an bradul. Și să fac Secret Santa, Christmas shopping etc. 

Fiind such a Christmas lover, nu puteam să nu merg la târgul de Crăciun din Strasbourg. Un târg marketat ca fiind “capitale de Noël” și nu sunt vorbe goale. Centrul Vechi din Strasbourg în perioada Sărbătorilor este absolut superb. Nu cred că am mai văzut niciun alt loc vreodată care să-mi inspire Crăciun atât de mult. Mai mult de atât, este orașul care păstrează tradiția târgurilor de Crăciun de peste 450 ani. De asemenea, Strasbourg a fost votat cea mai bună destinație europeană de Crăciun în 2013. 

Atmosfera este minunată. Totul este luminat, încărcat cu tot felul de decorațiuni care mai de care mai festive. Ai ursuleți de pluș, globuri roșii uriașe, crenguțe de brad și panglici sclipitoare ce atârnă pe căsuțele în stil alsacian din centru. Miroase a clătite, vin chaud (fiert), suc de mere fiert cu scorțișoară, mere caramelizate și clătite.  Se aud colinde în orice loc ai fi. 

În mijlocul acestei forfote de oameni, luminițe și globuri tronează o catedrală. Notre Drame. Nu, nu cea care a ars. Catedrala arată minunat noaptea, deși nu ai fi crezut că poate fi mai frumoasă decât este deja pe timp de zi.  Este luminată și pare că veghează asupra orașului.  

Tot Centrul Vechi este transformat și îmbrăcat în straie de sărbătoare. Decorațiunile sunt incredibil de frumoase și mult mai elaborate și cu bun gust decât ce am văzut la noi în țară.  Următoarea mea plecare va fi în Viena unde aștept și acolo să văd cum arată târgul de Crăciun, care este la fel de renumit. Mă întreb, dacă francezii și-au marketat orașul ca fiind capitala Crăciunului, austriecii ce o să zică? Sunt curioasă dacă va fi mai frumos decât acesta. 

Târgul de Crăciun din Strasbourg este o încântare absolută. Nici nu trebuie să fii fan Crăciun, o să te cucerească imediat. Da, poate fi aglomerat, dar nu deranjant nici măcar în “orele de vârf”.  Și nu ai cum să nu faci o poză, este imposibil 🙂 

Prețurile și opțiunile

Târgul este destul de accesibil ca și preț…ținând cont că ești în Franța și ești la un târg de Crăciun. Un vin fiert variază între 2.50 euro și 4.50 euro. O baghetă cu cremă de brânză, ciuperci, cașcaval și șuncă (la cuptor) este 5 euro. Dacă vrei să mergi la un restaurant și să mănânci o supă de ceapă o să te coste 8 euro.  Un spätzle care este un fel de mâncare compus din tăiței cu cremă de brânză și șuncă o să te coste 6 euro. Te saturi imediat.  La căsuțele ce vând mâncare poți să plătești și cu cardul, dar cel mai sigur este să ai și niște cash la tine.

Ai o mulțime de magazine să faci shopping pentru orice îți dorești tu. Vă recomand să mergeți la magazinul Lindt, puteți găsi niște cadouri dulci super drăguțe și accesibile ca preț. 

Programul de vizitare

Târgul se deschide în jurul orei 11 dimineața și ține până la 8 sau 10 seara. Sâmbăta l-am prins până la 10, dar duminică s-a închis la 8 seara și ăsta e programul și din timpul săptămânii. Anul acesta, târgul s-a deschis pe 22 noiembrie și va fi până pe 30 decembrie. 

Catedrala Notre Dame

Poate fi vizitată gratuit și deși nu este cea mai impresionantă catedrală pe care am văzut-o, tot este memorabilă. 

Bradul de Crăciun este originar din…Strasbourg

Pe aproape. Prima referire  la bradul de Crăciun sau Wihnàchtsboem (de pe vremea când Strasbourg aparținea nemților) este în 1492, în Strasbourg.  Tradiția s-a extins din zona superioară a Rinului în zona nemțească și de acolo peste tot în lume în secolul al 19-lea.

Inițial pomul de Crăciun era pus în spațiile publice.  Când într-un final a ajuns în casele oamenilor era agățat de tavan (probabil aveau pisici). Verdele bradului simboliza speranța unui noi început în timpul nopților lungi și friguroase de iarnă.  Tot la început era decorat cu mere, panglici și lumânări. Gradual merele au fost înlocuite cu globuri. Posibil că merele erau roșii și de aici și globurile roșii. 

Securitatea și atentatul terorist

Nu vreau să vă sperii, dar în Strasbourg a avut loc un atentat terorist chiar acum un an. Drept urmare măsurile de siguranță de la târgul de Crăciun au fost sporite. Sunt mai multe intrări unde se fac controale, ești rugat să arăți ce ai în geantă și te desfaci la geacă. Plus, mergi alene pe străduțe și vezi mai mulți jandarmi cum patrulează cu puștile. Dar astea oferă doar un fals simț de siguranță. Realmente, nu poți “închide” un centru de oraș atât de bine și oricum nu făceau decât să arunce un ochi în interiorul rucsacului. Apă de ploaie, nu poți să ai securitatea unui aeroport la un târg de Crăciun.

Strasbourg ca și oraș

Nu am văzut foarte mult în afara târgului, dar am înțeles de la prietena mea, Cori, că oricum centrul Vechi este cel mai frumos. Am vizitat Muzeul Alsacian care prezintă istoria oamenilor din zona respectivă. În rest, pare curat și organizat. 

Cum ajungi în Strasbourg și unde te cazezi

Nu sunt curse directe de la noi, dar puteți zbura spre Stuttgart și apoi să luați trenul / mașina până aici. Eu am venit cu autocarul din Luxembourg, unde stă amica mea. 

Pentru cazare vă recomand Emily’s Home pe Airbnb. A fost absolut minunat, decorat stilish și foarte curat. Am primit un cod pentru accesul în apartament, deci nu a trebuit să ne întâlnim cu niciun proprietar. 

Ce trebuie să știți neapărat. Fiind o perioadă de sărbători și, implicit, mulți oameni vor să vină aici, trebuie să vă luați transportul și cazarea din timp! Orașul este full și este absolut imposibil să găsești ceva liber. Noi am avut mare mare noroc că a renunțat cineva la rezervarea pentru acel aprtament și l-am luat noi imediat. La fel și cu transportul, TGV-urile erau pline. Bine, a fost și greva ce a afectat totul, dar chiar și fără ea.

Sper că v-am convins că merită să vedeți acest loc 🙂

Impresii din Antalya

Impresii din Antalya

Antalya nu ar fi fost chiar tipul meu obișnuit de destinație, însă nici nu am avut multe de spus în privința asta, mai ales pentru că era un family vacation.  Nu mă plâng, orice vacanță este binevenită, mai ales când nu ești tu responsabil de finanțe, deci zero griji și te bucuri doar de relaxare. Toată lumea crede că Antalya este doar despre all-inclusive, resorturi de vacanțe și stat la plajă și atât. Asta credeam și eu înainte până când am avut ocazia să o descopăr.

Nu îmi place să stau într-un singur loc dacă este să călătoresc. Trebuie să explorez, să văd și să aflu lucruri. Și asta am încercat să fac și aici, lucru care mi-a reușit destul de bine dat fiind contextul dificil: căldură insuportabilă, ai mei voiau doar la plajă, deci trebuia să mă deplasez fără mașină sau să caut taxi etc.

Dar hai să vă povestesc un pic despre orașul ăsta dacă vreți să vă faceți sejurul aici.

Orașul

Este măricel, iar provincia Antalya este uluitor de mare. Am vrut să facem un mic road trip până într-un sătuc și cu mașina pe autostradă făceam 4 ore.  Ne-am cam luat gândul și am decis să rămânem doar în oraș.  Pot să spun că am văzut bits and pieces din el, dar am fost în bazar și am vizitat și centrul Vechi. Este comparabil cu Istanbul, doar că e mai puțin haos. Și este foarte curat din ce am observat.

Însă trebuie să știți că dacă stați în resorturi, atunci va trebui să vă deplasați doar cu mașina / taxiul până în centru. Distanța este destul de mare.

Transport

Noi am mers cu mașina și am împărțit drumul în 2, întrucât sunt aproape 17 ore de mers din București. Ne-am oprit în Istanbul pentru o noapte, dar nu pot să spun că a fost chiar cea mai înțeleaptă decizie. De la intrarea în oraș până la cazarea din centru am făcut 2 ore! Da, traficul este atât de haos, mai ales pe străzile înguste încât ne-am pierdut 2 ore și mulți nervi așteptând să ajungem odată la hotel. Never again. Dacă vreți să vizitați orașul Istanbul, veniți cu avionul sau autocarul (eu așa am făcut), căci e crimă și pedeapsă.

Însă în general turcii au o infrastructură excelentă, deci nu o să aveți probleme cu drumul. Taxa de drum /  autostrăzi se plătește înainte de a intra pe autostradă și se ia în calcul distanța pe care o faci + tipul de mașină. Cred că am plătit undeva pe la 50 euro pentru o săptămână.

La întoarcere, orașul intermediar a fost Bursa, căci era pe la jumătatea drumului nostru. Well, Bursa este altă mâncare de pește. Dacă Istanbul și Antalya sunt foarte turistice și cu un aer mai occidental, Bursa este un oraș mai… tradițional. Am văzut multe femei îmbrăcate în burka, mult haos și mizerie. Știu că este recomandat de vizitat ca pe una dintre atracțiile mai neștiute la Turciei, dar parcă nu m-a atras așa de tare. Cică aici ai găsi varianta originală a kebap-ului.

Resortul în care am stat

Nu mai știu cum se numea, dar nu cred că e nevoie, pentru că nu l-aș recomanda neapărat. Am mai fost la all-inclusive în Bulgaria și am avut o experiență bună, deci la turci eram convinsă că va fi ceva de vis. Doar ei au inventat acest concept. Era un resort de 4 stele, iar recepția era impresionantă, cu un candelabru imens, fotolii de piele, bar și ieșire direct la piscină. Camerele erau mai puțin impresionante. Arătau ca și cum ne-am teleportat în anii 70, la all-inclusive. Cel puțin era foarte curat și aveam priveliște la mare (pentru care am plătit).

Aveau zi de zi tot felul de activități cu animatori. Dansuri arăbești în ziua x, pool party în ziua y, jocuri și așa mai departe. Nu aveai cum să te plictisești. De la piscină era un tunel care te scotea direct la plaja de pe cealaltă parte a drumului.  Personalul a fost ok, nimic deosebit, nici nu prea am interacționat cu el.

Curățenia era zilnică, deci nu aveam de ce să mă plâng. Tot în resort mai aveau salon și sală de fitness. Dacă la sala de fitness aveam acces gratuit, la salon era cu plata destul de mare. Am uitat să menționez că existau 3 tipuri de pachete care-ți permiteau să ai acces la anumite lucruri și primeai niște brățări de o anumită culoare, în funcție ce nivel erai. Nu eram VIP, asta vă zic.

Vremea

Am fost în august, deci vă puteți închipui de confort termic aveam parte. Din cauza căldurii nu prea mergeam nici la plajă și stăteam mai mult la piscina hotelului. În zilele în care ne aventuram să vizităm un sit arheologic sau un muzeu, tot ce ne doream era să ajungem înapoi la răcoare. Foarte, foarte cald. Și poate ar fi și mai ieftin dacă ați merge în luna septembrie. Vremea ar fi la fel de bună și mult mai ușor de suportat.

Mancarea

Turcii au o mâncare demențială, punct. Însă mâncarea de la all-inclusive a fost deosebit de tristă. Era multă, diversă și pregătită corect, dar îi lipsea ceva. Hmmm, cred că savoarea. Mi se părea destul de fadă și nu era nicio bucurie când mâncai ceva pregătit la hotel. În dățile în care am ieșit din hotel și am mers la un restaurant, pot să spun că eram cea mai fericită. În sfârșit mâncam mâncare cu gust. În una din zile am vizitat un sit arheologic. Ne-a prins ora prânzului și eram hămesiți.  Am găsit o bombă de restaurant pentru tiriști. Nu vorbeau engleza, ne-am înțeles mai mult prin semne și nu avea foarte multe feluri de mâncare. Pot să vă spun că a fost una dintre cele mai gustoase experiențe pe care le-am avut în Turcia. Super bun și mâncare simplă. Ne-au bombardat cu o tonă de baclava gratis, a fost genială. Și culmea, în acea bombă am putut plăti cu cardul.

Da, deci dacă mergeți la all-inclusive în Turcia vă doresc mult noroc. Sunt șanse egale să nimeriți mâncare foarte bună la resort sau proastă, cum a fost cazul nostru. Și ce e mai minunat decât să știi că trebuie să mănânci aceeași mâncare timp de o săptămână?

Ce e de vazut

Dincolo de plaja și piscina hotelului, e o altă lume în afară. Vă las eu mai jos o mică listă dacă vă mănâncă picioarele după niște plimbări:

  1. Orașul Vechi – Kaleici – este foarte frumos și pitoresc, plin de magazine artizanale din care puteți face shopping.  Și tot aici puteți vizita și Vechiul Port, iar priveliștea este superbă. Tot în Kaleici era și un panoramic elevator de unde puteți vedea portul și marea de sus.
  2. Bazarul – sunt mai multe bazare în Antalya, cred că în funcție de locația în care vă aflați, puteți căuta cel mai apropiat bazare de voi.
  3. Muzeul Arheologic din Antalya –  5000 de obiecte de artă și o galerie în aer liber.
  4. Muzeul de păpuși – este situat aproape de port, deci dacă ajungeți în Centrul Vechi, atunci să vizitați și această mică bijuterie. Sunt expuse jucării vechi din toată lumea.
  5. Situl arheologic Perga – ăsta a fost un oraș antic, iar acum puteți să îi vizitați ruinele.
  6. Parcul de distracții Aktur – dacă aveți copii mici (sau dacă aveți un spirit mai aventurier), puteți să mergeți în acest mini disney world pentru câteva ore de distracție.
  7. Parasailing – cea mai mișto activitate! Îmi e frică de apă și înălțimi, d-asta am stat suspendată la 4 metri deasupra mării.  Recomand!

All-inclusive sau nu?

E fain să se preocupe altcineva de nevoile tale și să nu-ți lipsească nimic. Însă nu cred că este pentru mine sau nu este pentru mine la vârsta asta. Când vreau să mă plimb și să explorez cât mai multe locuri. Am scris un articol despre ce înseamnă all-inclusive și aici. 

Vă las cu multe poze:

Impresii din Pisa

Impresii din Pisa

Pisa este un oraș destul de mic, cu 90.000 de locuitori. Știți deja pentru ce este faimos, nu cred că e nevoie să intru în detalii. Întrucât am ales Pisa ca și destinație – gazdă pentru aventura noastră din Cinque Terre, nu am acordat prea multă importanță orașului,  dar am alocat oricum o zi întreagă ca să-l explorăm. Și recunosc că a fost o explorare destul de limitată întrucât căldura era insuportabilă. Oricum, nu aveam foarte multe lucruri de văzut și să caut locuri mai puțin cunoscute publicului, recunosc că nu aveam răbdarea și energia după ce am făcut hiking prin Cinque Terre.

Însă nu am putut rata vizita la turnul înclinat, cea mai faimoasă clădire înclinată din lume, fără de care orașul ăsta nu și-ar atrage atât de mulți turiști. Și pentru o zi obișnuită de marți erau chiar foarte mulți turiști în zonă, nu mă așteptam. Desigur, toți încercau să se pozeze cât mai ”original” și ”creativ”, adică prin a se poziționa astfel cât să pară că se sprijină de turn și alte idei ingenioase. Chiar am văzut un tip care își cumpărase un cornet gol de înghețată și încerca un selfie prin care să pară că turnul pleacă din cornet. Altă chestie originală. Era și greu să mergi prin zonă fără te bagi în poza cuiva.

Cum este turnul?

Interesant, alte cuvinte descriptive nu am. Cred că o experiență mai faină este dacă te urci în el. Dincolo de panoramă, cred că e o senzație mișto să te afli într-o clădire care se înclină. Din păcate, nu am putut să am această experiență pentru că intrarea în turn costă nu mai puțin de 18 euro! Da, am crezut inițial că nu citesc bine. Și pentru că eram și cu sor-mea și eram responsabilă de financiare și pentru ea, ar fi însemnat să plătesc 36 de euro ca să urcăm niște trepte. Am zis pas.

În aceeași zonă, anume Piazza del Duomo, mai sunt de vizitat Catedrala din Pisa, Camposanto (un edificiu istoric sacru), Baptiseria din Pisa și Muzeul Sinopie.  Dintre toate acestea noi am văzut Catedrala care avea intrare gratuită și care este foarte frumoasă. Nu se compară cu alte catedrale văzute în Italia, dar interiorul a fost somptuos și cel mai mult cred că mi-a plăcut tavanul.

Pentru Baptiseria din Pisa nu merită să dați banii (5 euro / adult). E un turn cu niște trepte și atât, nimic deosebit. Mă și miram că aici am plătit, dar la catedrală, în care chiar ai ce vedea, nu am dat niciun ban. Muzeul și Camposanto nu le-am mai văzut pentru că ar fi însemnat alți 20 euro (să nu uităm că eu plăteam la dublu) și nu cred că am fi văzut mare lucru. Cred.

Pentru că era atât de cald încât ne-am înarmat cu cremă de soare (ne-am oprit pe stradă ca să ne dăm cu ea), apă, evantai și un mini-ventilator pe baterii, am zis să nu ne plimbăm foarte mult prin soare. Așa că vreo 40 minute le-am petrecut în Piazza del Duomo, pe iarbă, la umbră. A fost perfect.

Apoi, am mers la masă ca să ne bucurăm de niște pizza și un pahar de vin alb (doar eu). În zona Turnului sunt foarte multe restaurante și deși nu aș mânca într-o zonă atât de turistică, nu prea mai aveam răbdare și energie să caut alte locuri prin soarele ăla. Am nimerit la un mic restaurant unde comanda a durat destul de mult, iar mesele erau prea mici ca să acomodeze 2 farfurii mari de pizza. Așa că în timp ce mă luptam să tai pizza mi-am trânti-o în poală, fierbinte cum era. Mda, a fost super, rochia a ajuns la curățătorie.

După masa de prânz și încă niște gelato, am făcut shopping pe Borgo Stretto, o arteră lungă plină de magazine. M-am oprit la KIKO, un magazin de cosmetice local, ce îmi place la nebunie. Sunt foarte bune produsele lor și au tot felul de oferte faine. L-am descoperit când am fost în Bologna și cred că o să vânez magazinul ăsta la fiecare vizită în străinătate.

Grădina Botanică din Pisa

Pentru că era în continuare cald și nu aveam unde să mergem, am zis să ne plimbăm prin Grădina Botanică, să mai stăm printre plante și la umbră. Intrarea pentru adult costă 4 euro, iar pentru student costă 2 euro. Este o grădină destul de mică și nu așa impresionantă, dar am făcut poze faine și ne-am relaxat pe iarbă.

Cum te deplasezi în Pisa?

În mare parte pe jos, am luat autobuz doar de la cazare, care era un pic mai spre marginea orașului. Biletul cumpărat în autobuz costă 2.5 euro și este valabil 70 minute. Există linii de noapte care circulă rapid și pe multe trasee. De la gară poți lua un PisaMover pentru aeroport. Este un fel de mini-metrou care circulă pe deasupra și faci doar 8 minute cu el până la aeroport. Biletul costă 2.70 euro, ceea ce este super mega ieftin.

Unde stai în Pisa?

Eu am găsit o super cazare pe Booking, am avut la dispoziție un apartament întreg care a avut și terasă. Fabrizio, gazda noastră, a venit să ne ia de la aeroport cu mașina deși era miezul nopții, am apreciat asta. Desigur, fără costuri.  La apartament am avut toate cele necesare. La bucătărie am avut fructe culese din grădină, cafea, biscuiți și prăjituri, lapte și cereale. La baie aveam gel de duș, șampon, cremă de față, de corp etc. Vă recomand locul dacă ajungeți prin Pisa.

Din Pisa se ajunge repede și ușor cu trenul în Cinque Terre (1h 30 min), Florența (49 min), Bologna (1h 38 min) și Firenze (49 min).

Alte poze:

Impresii din Cinque Terre

Impresii din Cinque Terre

O să vă mărturisesc un secret, anume tot ce se spune despre Cinque Terre este foarte adevărat: este un loc absolut superb. Deși nu am vizitat toată Italia, pot spune că acesta și Lacul Como sunt categoric cele mai frumoase locuri pe care le puteți vizita în această țară. Parcul Național Cinque Terre face parte din UNESCO.

Am vizitat toate cele 5 sate: Monterosso al Mare, Vernazza, Corniglia, Riomaggiore și Manarola în doar 2 zile. Desigur, poți vizita satele și într-o zi dacă ești pe fugă și mergi doar cu trenul, dar eu nu v-aș recomanda să vă alocați doar 1 zi dacă aveți de unde. Inițial, și eu voiam să ajung doar o zi, iar cealaltă să o dedic pentru Portofino, dar m-am răzgândit după ce am văzut cât de scump este Portofino și oricum nu aș fi avut așa multe lucruri de făcut acolo. Tocmai pentru că sunt săracă. Așa că am explorat toate cele 5 sate în ritmul meu, savurând peisajele și marea și un vin delicios la fiecare masă. Uneori, chiar și între mese, ups.

Cinque Terre nu este accesibil foarte ușor cu mașina, cred că sunt doar anumite zone în care poți călători așa, în rest, tren și mersul pe jos sau, mai bine zis, hiking. Dacă vă interesează să faceți trasee, vă recomand să vă uitați pe Internet mai întâi la starea drumurilor și accesibilitatea lor. De exemplu, faimoasa potecă a iubirii dintre Riomaggiore și Manarola este momentan închisă până în 2021. De asemenea, dacă nu faceți hiking de obicei, dar vă doriți să încercați un traseu, neapărat să alegeți unul de complexitate mică. Oricum, tot va fi greu dacă nu aveți antrenament, dar măcar nu muriți pe traseu.

Câteva sfaturi pentru hiking în Cinque Terre (vara):

  • haine lejere: pantaloni scurți, tricouri din bumbac, orice articol de îmbrăcăminte care este comod și nu jenează și care nu se lipește de corp dacă transpirați.
  • încălțăminte adecvată: nu sandale, nu converși, nu teneși.
  • cremă de soare: o să vă prindă soarele și o să vă coaceți mai ceva ca niște struguri
  • ochelari de soare & șapcă / pălărie
  • multă apă: și să fie rece
  • rucsac: care să conțină cele de mai sus

Eu nu am avut nimic din ce am scris acolo când am fost pe traseu, dar tocmai pentru că sunt pățită, zic să vă spun vouă cum ar fi mai bine 😀

Cum mi-am împărțit timpul?

Am explorat în prima zi 3 sate: Monterosso al Mare, Vernazza și Riomaggiore în această ordine. Am zis că pentru ziua 2 trebuie să mă dedic traseului de hiking ce începea în Corniglia, trecea prin Volastra și ajungea apoi în Manarola.  Dar întâi să vă povestesc de prima zi. Cum călătorești dintr-un sat în altul? Cu trenul, desigur, care face doar 4 minute, iar biletul costă 4 euro. Ceea ce mi se pare mult. Eu cu 4 euro am călătorit dus-întors vreo 120 km în Luxembourg. Dar mna, riviera italiană.

Monterosso al Mare

Este ultimul sat și vă recomand să începeți cu acesta ca apoi să o luați încetul cu încetul înapoi spre direcția din care ați venit. În cazul meu, eu veneam din Pisa, căci acolo aveam cazare, dar sfatul este la fel de valabil și dacă stați în La Spezia.  Acesta este cel mai aglomerat dintre toate și cel care este și cel mai turistic, având plaje amenajate de-a lungul falezei.  De altfel, are un aer mai puțin rustic și mai mult modern. Mi-a plăcut, păcat că era foarte înnorat când am ajuns eu să mă plimb. Tot aici am mâncat și masa de prânz care a fost foarte bună, mi-am luat un ”meniu turistic” de 15 euro cu salată de ton, paste cu pesto și 1 pahar de vin alb. Cinque Terre este scumpicel cam pe toată lungimea sa, să știți.  Dar mna, riviera italiană. Aveți și varianta în care încercați street food cu fructe de mare sau foccacia cu diverse topping-uri, dar aveți grijă să le luați proaspete.

Câteva poze:

Vernazza

Ăsta a fost satul numărul 2 și e o diferență imensă între el și Monterosso al Mare! În primul rând, are acel vibe rustic și autentic tradițional care lipsea în Monterosso. Apoi, deși are zonă de plajă, aceasta nu este deloc amenajată. Oamenii stau pe fâșia îngustă de nisip sau se urcă pe stânci / pietre. Este foarte aglomerat și plin de turiști, dar mi-a plăcut foarte mult. Puteți să mergeți la Castelul Doria (intrarea este 1.50 euro) și deși este un turn mic ce nu poate fi vizitat, de fapt, o să vă cucerească priveliștea de acolo. Este absolut superbă!

Câteva poze:

Unii spun că Vernazza ar fi cel mai frumos sat din Cinque Terre. Posibil, pentru mine cred că este pe locul 2, căci altul mi-a furat inima complet. Riomaggiore!

Riomaggiore

Am poposit în Riomaggiore după ora 4 după-amiaza când începea să fie acea lumină caldă, perfectă pentru poze. Și nu doar pentru poze, de fapt, ci și pentru starea de spirit pe care ți-o ofera. Am prins apusul aici și m-am îndrăgostit iremediabil de locul ăsta, mi s-a părut cel mai frumos dintre toate. Cum veniți dinspre gară, pe Via Dell’Amore, este o potecă ce duce spre niște trepte aproape de stânci. Riomaggiore este un sat destul de vechi și oferă cea mai memorabilă experiență dintre toate cele 5.

Câteva poze:

Corniglia

Este cel mai mic sat dintre toate și cel mai izolat.  Astfel că deși este populat de turiști, nu este o forfotă așa mare și își păstrează destul de mult din spiritul autentic pe care-l avea odată. Ne-am plimbat pe străduțe și am admirat priveliștea la mare. Tot aici am savurat o porție de paste cu salvie și niște spaghete bolognese delicioase într-o grădină umbrită.

Câteva poze din sat:

Ne pregăteam pentru traseul ce urma să pornească de aici și să traverseze Volastra (un alt sat foarte mic, cu doar 2 străzi) până în Manarola. Traseul efectiv începe chiar de pe lângă biserică cu câteva trepte pavate, apoi continui urcatul pe pământ. Distanța dintre Corniglia și Manarola este de 5,7 km și Google Maps spune că durează 1 oră și 49 min. Ei bine, nouă ne-a luat cam 3 ore cu toate opririle făcute atât pe traseu, cât și în Volastra.

De ce să faceți acest traseu? O să aveți parte de un view spectaculos, o mergeți prin vegetație, prin pădure unde se aud doar păsărelele, o să treceți prin zone cu lămâi și podgorii. Oricum, urcați doar la început, o bună parte este drum drept, probabil din acest motiv este considerat un traseu ușor. Din câte am citit, unele trasee (probabil cele dificile) ar fi cu plată, însă acesta a fost complet gratuit.

Câteva poze de pe traseu:

Manarola

După traseul ăsta care ne-a obosit îngrozitor, plus soarele care ne-a ars, nu îmi doream decât să lenevesc la o terasă lângă mare și să savurez un pahar de vin rece. Ceea ce am și făcut vreo 2 ore. Apoi ne-am plimbat un pic prin sat și ne-am așezat la un restaurant să mâncăm paste picante și fructe de mare, plus să savurez alt pahar de vin. Manarola este cel mai mare producător de vinuri dintre cele cinci sate din Cinque Terre. Am citit că aici ar fi și cea mai bună gelato dintre toate satele, pot să confirm.

Câteva poze:

De aici am luat trenul spre casă, adică în Pisa, drumul durează 1 oră și jumătate, iar biletul costă 11 euro pe sens. Deci da, drumurile dus-întors spre Cinque Terre m-au costat ceva, dar a fost cea mai bună alegere să ne petrecem cele 2 zile aici. Și cum ziceam, tot ce se zice despre Cinque Terre este perfect adevărat, zona este incredibil de frumoasă și este de neratat dacă sunteți iubitori de Italia.

Impresii din Stockholm

Impresii din Stockholm

În octombrie 2018 am câștigat o vacanță în Stockholm în urma unui concurs lansat de Vola.ro. Vă las mai jos filmulețul meu de înscriere:

Am avut mari emoții înainte să-l public, din mai multe motive. Era prima mea creație de acest fel, pe care am gândit-o, regizat-o și pusă în scenă. Apoi, îmi era teamă de reacțiile oamenilor. În online sunt multe proiecte de content foarte mișto și mi se părea că eu sunt un pic cam low budget, deci sigur o să spună cineva că este lame ce am făcut. Dar până la am urmă am zis că nu am nimic de pierdut. Nici măcar o vacanță în Suedia, căci eu am câștigat-o, ha! Și nu prin tragere la sorți, ci prin jurizare. Așa am devenit Simona, câștigătoarea #schwoopchallenge de la Vola. 😀

Din octombrie 2018 până în mai 2019, de fiecare dată când am plecat undeva, am primit întrebarea ”asta e vacanța aia cu Vola?”. Nu, nu, nu, nu. Până când am zis finally da, asta e vacanța aia cu Vola. Am ales special să merg de ziua mea, căci îmi place să îmi sărbătoresc ziua peste hotare, dar și pentru că fiind vară, e mult mai plăcută vremea. Mă rog, cât poate să fie de plăcută pentru o țară nordică.

Orașul

Este extraordinar de frumos și de curat, organizat perfect, cu oameni foarte primitori și zâmbitori. Clădirile din centru sunt picture-perfect și oriunde te uiți nu poți decât să mai faci o poză și încă o poză. La un moment dat chiar îmi era greu să absorb împrejurimile. Multă frumusețe pe metrul pătrat dacă pot spune așa. Și nu foarte aglomerat. Nu știu cum, dar în multe zone, chiar și în centru, mi s-a părut foarte gol orașul. Erau străzi pe care puteam fi doar 2 oameni. Desigur, în preajma obiectivelor turistice, erau destul de mulți, dar mai puțini decât te-ai aștepta la un oraș turistic.

Am stat foarte mult prin zona centrală a orașului și deci mi se pare că am văzut mai multe clădiri în stil vechi decât cele din arhitectura modernă. Probabil sunt mai multe decât am apucat eu să văd, dar în Malmö, pentru că este un oraș mai mic am apucat să văd mai multe clădiri wow. Suedezii au ceva cu arhitectura asta ciudată. Nu e vorba de a face o clădire înaltă, ci de a o proiecta într-o formă un pic out of this world. Uitați aici un articol despre arhitecturile minunate ale Suediei și citiți și articolul meu despre Malmö.

Am avut norocul să stau la o cazare fix din Centrul Vechi și a fost absolut minunată. Vă recomand Hotelul Lord Nelson, am avut și mic-dejun inclus, ceea ce a fost perfect pentru că ne-a mai scutit de niște cheltuieli. Plus, ieșeai din hotel direct pe străduțele înguste și te plimbai sau puteai face shopping (dacă îți permiteai).

În cele ce urmează o să fac inevitabil o comparație cu Copenhaga, să nu vă supărați. Ambele orașe sunt din țări nordice, impresia despre țările nordice este că sunt scumpe și așa mai departe. O să ating subiectul ăsta pe ici pe colo și o să vă răspund și la întrebarea care e mai scumpă.

Vremea

Am prins cam 15 grade maxima cu soare și a fost foarte bine, deși am plecat din București de la aproape 30. A trebuit să treci pe blugi, fular și o geacă subțire de primăvară / toamnă. Asta m-a ofticat un pic, căci orașul era înflorit tot și mi-ar fi plăcut să fi purtat și eu o rochie mai de vară pentru poze frumoase. Să zicem că am fost pe aproape:

Stockholm

Am prins și puțină ploaie, dar nu cred că a durat mai mult de 30 min și oricum a fost destul de light. Îmi spunea cineva că vremea se schimbă instant. Așa o fi, dar ploaia asta prinsă de mine a venit foarte natural și treptat. Oricum, nimic nu poate întrece felul în care se schimbă vremea în Copenhaga în luna martie. Încă am o traumă de atunci, nici Londra nu a fost așa schimbătoare. Nici Stockholm nu ne-a făcut surprize la capitolul ăsta, din fericire. Deci vă recomand să mergeți în Stockholm pe timp de vară.

Când merg la somn suedezii

Nu știu să vă zic, dar știu să vă spun când se duce la somn soarele pe timp de vară. Aproape niciodată. El răsare la ora 3 dimineața și apusul are loc la 21:45. Ultima rază de lumină este la ora 11 noaptea. Iar de atunci până la 3 nu se face întuneric beznă, ci ca și cum ar fi ora 5 după-amiaza la noi pe timp de iarnă. Ei au o zi de 18 ore, ceea ce sună foarte obositor. Iarna, soarele apune la ora 2 după-amiaza și stau mai mult pe întuneric. Schimbarea asta de la zi la noapte nu cred că e foarte plăcută pentru ei.  Pe timp de vară să zici că mai tragi draperiile ca să îți faci întuneric în cameră, dar cum faci lumină naturală pe întuneric?

Stockholm

Ca și turist nu te afectează prea tare, mai ales dacă stai doar câteva zile. O să ți se pară ciudat că e ora 10 noaptea și încă e lumină. Te simți obosit, dar organismul nu pare a fi pregătit de somn. Partea bună este că ai mai mult timp pentru poze prin oraș. Asta e o poză făcută la 10 seara:

Stockholm

Transport

Noi am mers cu transportul în comun doar pentru 2 situații specifice: drumul de la aeroport și să vedem acele stații de metrou faimoase. Pentru prima chestie am luat de la aeroport un autocar ce ne-a adus la gara centrală. A costat 11 euro de persoană un singur sens, ceea ce este scumpicel. Ok, nu era un autobuz clasic, dar pentru un singur sens a costat destul de mult. La întoarcere eram în criză de timp și nu am mai găsit stația ca să ne întoarcem cu același autocar.

Așa că de la gară am luat un tren care mergea spre Arlanda (acolo se află aeroportul, la 40km distanță de Stockholm).  Firma se numea Arlanda Express și biletul a costat 270 de coroane pe un singur sens. Asta înseamnă 25 euro. Am făcut 20 minute până la aeroport, curat și civilizat. Dar parcă prea scump.

Am luat metroul câteva stații ca să vedem interiorul. Un bilet era valabil 75 minute și a costat vreo 45 de coroane, asta înseamnă 20 lei. Ne-am încadrat perfect ca și timp cât să vedem acele stații. Acestea sunt Stockholm City, Solna Centrum și T Centralen Station. 

Dacă vă întrebați ce e cu pereții ăia ciudați, ei bine, aceștia nu au mai fost nivelați, e doar rocă pe care au și pictat-o ca să arate bine. Mi se pare că în unele stații nu au pictat deloc.

Cu trotineta Lime prin oraș

Nu am mers niciodată cu o trotinetă electrică și m-am bucurat că prima mea plimbare a fost într-un oraș așa frumos și friendly. Am avut pistă de bicicliști continuă și mi-a plăcut la nebunie plimbarea. Mai că-mi vine să-mi cumpăr una, dar București nu e potrivit deloc pentru transportul cu trotineta. La fel cum nu e nici pentru biclă.

A costat ceva plimbarea, pentru 1 oră și jumătate am plătit 110 lei, dar a meritat și aș repeta oricând experiența într-un oraș potrivit.

Banii

Suedezii au moneda națională coroana suedeză care este 0.44 lei versus cea daneză care este 0.63 lei. Vă povesteam eu de diferența asta și în articolul despre Malmö, unde mi s-a părut că a fost totul foarte accesibil. Ca și în Copenhaga, am ales să nu mă mai complic cu cash și să alerg prin oraș pentru un schimb valutar care să-mi dea bancnote. Am mers doar cu plata pe card și totul a fost super ok, vă recomand să faceți la fel.

Obiective turistice

Vă avertizez că 98% din obiectivele turistice sunt cu intrare. Și chiar și muzeele mai micuțe fără expoziții extraordinare au un cost de intrare măricel. Și nici nu am mers la Palatul Regal sau la multe muzee pentru că m-ar fi costat mult prea mult 15 euro de fiecare dată. Păi vedeam 4 muzee cu 60 euro. Dar nu vă panicați! Există și 2 muzee chiar faine care sunt gratis. Le iau în ordine pe toate:

Vasa Museum

Am văzut o corabie în mărime naturală, care s-a scufundat în secolul al 17-lea și a fost găsită în anul 1950. Este singura navă din acel secol care mai există şi astăzi, păstrând peste 95% din componentele sale originale şi ornamentată cu sute de sculpturi. Costul de intrare este undeva la 14 euro, dar merită.

 Stockholm City Museum

Yey, intrare gratuită! Și afli multe lucruri interesante despre istoria orașului, cât și despre locuitorii săi. Expozițiile sunt foarte fain construite astfel să arate cât mai real istoria. Am văzut și câteva uși expuse vechi de câteva sute de ani. Plus, am aflat că orașul a fost incendiat de vreo câteva ori. De fapt, în secolele 16 și 17, teama cel mai des întâlnită nu era dacă izbucnește vreun incendiu, ci când și puteau șterge cartiere întregi de pe hartă. Turul durează cam 45 minute și muzeul se află în zona centrală.

Muzeul Medieval

Aflați multe lucruri faine despre istoria orașului din perioada medievală. Fun fact: în perioada asta suedezii obișnuiau să bea 6-8 litri de bere pe zi. Iar în ziua de astăzi berea e foarte scumpă la ei, nu știu de ce. Muzeul are intrare gratuită și expozițiile ce redau perioada respectivă arată foarte bine. Practic, au reconstruit un oraș medieval. Merită să-l vedeți și e surprinzător că e gratuit tot timpul anului.

Parcul Ronsendals

Un parc imens care arăta absolut superb, plin de verdeață și copaci și flori minunate. Plus, o parte din el avea și o grădină de legume. Mi-a plăcut mult de tot această oază de natură, o recomand.

Prins Eugens Waldemarsudde

Se află în Parcul Rosendals și este o casă memorială ce a aparținut prințului suedez Eugen. Deși interiorul este foarte frumos, vezi doar 2 camere de la parter și o mică expoziție e picturi din colecția personală. Și pentru asta plătești aproape 15 euro. Nu merită. Plus, exteriorul pe care îl vedeți în pozele de mai sus e gratuit.

Ocean Bus

Nu am reușit să merg cu el, dar părea o experiență foarte mișto. Păcat că atunci când l-am descoperit și m-am decis să merg cu el locurile erau sold-out inclusiv pentru a doua zi. Ce este Ocean Bus? Un autobuz care merge și pe apă și pe pământ. Probabil că roțile intră sub mașină la apă. Mi s-a părut super fain pentru o plimbare pe canal. Costă undeva la 200 de coroane, dar părea că merită.

Întrebarea cheie: este Stockholm mai scump decât Copenhaga?

Da, senzația mea a fost că e un oraș mai scump. În Stockholm am petrecut mai puțin timp, nu am făcut shopping-ul din Copenhaga (nu v-am povestit despre el, dar mi-am cumpărat multe lucruri inclusiv de la magazine mari – Sephora, H&M etc), nu am mâncat în locurile așa de drăguțe precum cele din Copenhaga. Unii zic că în Copenhaga e mai scump, probabil fac comparație cu nivelul de trai și astfel de cheltuieli, dar ca și turist eu m-am simțit mult mai săracă în Stockholm. Ca să vă faceți o idee, astea au fost zilele petrecute în cele 2 city break-uri:

  • Stockholm: 28 mai (ora 7 seara) – 31 mai (ora 8 dimineața). Deci doar 2 zile full.
  • Copenhaga: 15 martie (ora 10 dimineața) – 18 martie (ora 7 seara). Deci aproape 4 zile full.

Iar în Copenhaga nu am avut mic-dejun la hotel, a trebuit să plătim pentru o cameră în plus (eram 3 și nu aveam loc), am făcut shopping, am mers cu trenul dus-întors până în Suedia, am mâncat doar în locuri mișto și nu meniuri ofertă și am stat aproape 4 zile full. Și cheltuielile din Stockholm (shopping puțin, mic-dejun inclus, mai puține zile etc) sunt la o distanță de doar 350 lei de alea din Copenhaga.  Deci da, e mai scump.

Stați pe aproape urmează niște articole și despre unde poți mânca în Stockholm și ce shopping am reușit să fac în acest oraș.

Voi ați vizitat orașul, cum vi s-a părut?

Impresii din Thassos

Impresii din Thassos

Probabil ați auzit și voi multe lucruri despre Thassos, poate cel mai frecvent dintre ele este acela că este plin de români. Ceea ce este perfect adevărat. Tot timpul anului, dar mai ales în sezon, insula își schimbă complet datele demografice. Ai majoritate români și bulgari, iar minoritatea sunt grecii. Serios, cred că putem spune lejer că am colonizat insula asta. Și pentru că auzisem că sunt atâția români, unii care fac mizerie, alții care fac gălăgie, vă zic sincer că mă așteptam să-mi displacă. Însă motivul pentru că am ales să merg aici este motivul pentru care alege toată lumea să vină aici: proximitatea. Traversezi toată Bulgaria, iei vaporul 30 minute și ești acolo. Asta înseamnă cam 10 ore și dacă pleci în miez de noapte, poți prinde o zi întreagă acolo.

Însă nu mi-a displăcut deloc, ba din contră, mi-a plăcut extraordinar de mult. Să mergi în extra-sezon este mult mai fain decât aș fi putut crede. În primul rând, insula e aproape pustie, sunt foarte puțini turiști și vezi în sfârșit localnicii în adevărata lor splendoare, ieșiți din bârlog. E o liniște incredibilă, auzi păsărelele cântând, iar dacă mergi într-o lună acceptabilă precum sfârșit de aprilie, o să dai de o vreme foarte plăcută, în timp ce soarele tot te va prăji suficient cât să remarce colegii de la muncă. În al doilea rând, mai puțini oameni, mai puțină aglomerație, plajele sunt pustii, marea e doar a ta, deși nu poți face baie decât dacă ești foarte curajos, căci apa este rece. Partea bună este că ajungi în Grecia și poți să fii singurul om de pe o plajă, sentimentul este fain.

”Dar nu sunt toate locurile și tavernele închise?!” Well, unele da, altele nu. Tot ai suficiente opțiuni și lucruri de văzut, mai ales că aici nu ești într-un oraș, să-ți faci listă de obiective turistice. Ai marea, și natura de văzut și astea sunt mereu cu program non-stop.

Peisajele

Insula Thassos s-ar putea să fie cea mai verde insulă a Greciei, nu cred că am mai văzut în niciun alt loc atâta verdeață și este o îmbinare perfectă între peisajul muntos și mare. Poți să lenevești la plajă sau să faci drumeții pe munte, cel mai înalt vârf fiind Ipsarion. Poți vedea plantații întinse de măslini, păduri de pin și o vegetație extrem de deasă. În drum spre laguna Giola, în timp ce mergi cu mașina pe coastă, poți vedea în mare delfini care fac sărituri. Păsărele cântă, miroase a liliac și trandafiri proaspăt înfloriți, este o nebunie pentru orice nature lover. Și pustiimea face locul ăsta și mai frumos, te poți bucura de el pe deplin, fără să te bruieze nimeni. Cred că, de altfel, am explorat o bună parte din insulă fiind singurii oameni pe o rază de 1 km cel puțin.

Satul Panagia

Este un sătuc din munți cu căsuțe albe și albastre, cu străzi înguste și în pantă. Cred că vara e o forfotă mare aici, de nu ai loc pe stradă, dar acum poți auzi chiar susurul izvorului ce trece prin sat. Poți în sâmbăta de dinainte de Paște să te întâlnești cu iepurași adorabili și să mângâi pisici nărăvașe.

Aici este și Biserica Maicii Domnului – unde am fost pentru slujba de Înviere.  Toată viața mea am sărbătorit Paștele doar acasă, căci era sărbătoare de familie, nu de plimbat brambura. Dar acum mă bucur că am avut ocazia să văd cum un alt popor ortodox sărbătorește această zi sfântă (nu că aș fi eu mare creștină, dar antropologic vorbind, eram curioasă). Am fost surprinsă să văd că pentru ei e mai mult o sărbătoare decât un moment trist și evlavios, cum este la noi). La miezul nopții am mers să luăm lumină. Femeile erau îmbrăcate ca de gală, preotul nu își mai știa foarte bine predica și cred că a vorbit vreo 5 minute doar. S-a dat cu petarde de parcă era Revelionul! Am crezut că mor de inimă în curtea Bisericii. După ce s-a luat lumină, toți se pupau pe obraz și își dădeau mâna, parcă se felicitau pentru ceva. Apoi, s-au întors cu toții la taverne să mănânce miel la proțap și (probabil) să bea vin Retsina. Vă zic, ăsta a fost un al doilea Revelion pentru ei.  Oricum, așa aș vrea și eu să sărbătoresc, nu să ascult o lălăială de slujbă 5 ore. 🙂

Thassos

Satul Theologos

Un foarte mic sat medieval, poziționat în mijlocul insulei, printre munți, Theologos mi-a plăcut extraordinar de mult. Viața rustică și veșnicia s-au născut aici, în acest sat cu case din piatră, pisici sălbatice și verdeață multă. L-am vizitat chiar în ziua de Paște și am putut vedea localnici gătiți de sărbătoare, pregătind mâncăruri gustoase acasă sau bucurându-se de ele la taverne. Familiile și prietenii ieșeau la masă împreună, ocupau cel puțin o masă de 20 de locuri și vorbeau, erau fericiți, în timp ce soarele bătea printre copacii uriași. Nu cred că poate fi alt loc în care să fii mai împăcat cu tine.

 

Chiar dacă satul e mic, o plimbare pe străduțe este binevenită și o să vă placă să îi descoperiți arhitectura. În apropiere, este un mic râu și o pădure, vă recomand să mergeți în explorare pentru o drumeție, chiar după o masă de prânz copioasă.

Laguna Giola

Probabil cel mai faimos loc din Thassos și cel mai vizitat de către turiști și români. Da, avem 2 categorii de oameni pe insulă, turiștii și românii. Și acum când am mers erau destui oameni (nu vreau să mă gândesc câți sunt vara), iar majoritatea erau români și bulgari, plus niște greci rătăciți. Însă locul este absolut superb, perfect pentru o bălăceală serioasă. Doar că trebuie să fiți atenți. Deși apa este incredibil de limpede și vezi fundul ei, de fapt, este foarte adâncă. Are între 4 și 8 metri adâncime, iar marginile ”piscinei” sunt pline de arici, așa că e un pic mai dificil să ieși din ea. Era foarte rece apa când am fost eu, dar sunt sigură că vara are temperatura ideală, fiind încălzită de soare. Plus, nu are conexiune cu apa din mare, drept urmare, e mereu caldă.

Ce trebuie să știți este că drumul până acolo este foarte dificil și plin de praf și stânci. Nu recomand o intrare cu mașina, iar pentru mersul pe jos să aveți încălțăminte comodă și care nu alunecă. Dar mergeți să o vedeți, pentru că e absolut minunată.

Agora Antică

În Limenaria veți găsi niște ruine arheologice ale unei piețe publice construite în secolul 4. Poate nu sunteți neapărat fani ruine, dar priveliștea acolo este minunată și spațiu e plin de verdeață și copaci și deși este foarte aproape de port, este multă liniște. Auzi doar albinele bâzâind la flori.

Plajele

Cea mai faimoasă plajă din Thassos ar fi Marble beach, pentru priveliștea incredibilă pe care o oferă: contrastul dintre albul pietrelor și azurul apei. Din păcate, am văzut-o doar pe Internet, căci se făceau reparații în zonă și nu puteai ajunge la ea. Alte plaje minunate deși am mers pe mai multe plaje, întrucât nu eram în sezon, iar multe nu erau amenajate, nu cred că pot să recomand cu adevărat una. Din acest motiv vă sugerez să căutați pe Google Trips ce plaje au un rating bun. Oricum, vremea a fost suficient de frumoasă cât să lenevesc un pic pe prosop și să mă dau cu cremă de soare, chiar dacă nu am intrat în apă.

Pisicile

Da, uite că am făcut o secțiune în articol dedicată pisicilor. Nu o să pun toate pozele pe care le-am făcut, dar o să vă zic doar că sunt extraordinar de multe. Și pe deasupra sunt și foarte rele unele cu altele. Nu cred că am mai văzut pisici atât de teritoriale, jur. Se băteau în ultimul hal, fiecare pisică arăta șifonată. Cea mai dură imagine a fost cu o mâță care avea blana de pe gât și piept plină de sânge uscat. Arăta ca într-un film horror, biata de ea! Cu toate astea, ea nu avea nici pe naiba. Se comporta normal, se plimba de colo colo, nu părea deranjată că ieșise dintr-o bătălie crâncenă. Brr.

Utile

  • Drumul cu bacul pentru 5 persoane și o mașină a costat 42 euro pe sens.
  • Cazarea pentru 3 nopți cu mic dejun inclus și 2 camere de tip studio a costat 450 euro. Complexul era fix pe plajă și avea un personal foarte amabil, curățenia era impecabilă și micul dejun a fost absolut delicios.
  • Am ieșit din Bulgaria pe la Makaza, unde la dus am stat 1 oră la coadă să trecem. Deci fiți pregătiți pentru niște timpi morți.
  • Traseul pe care ne-a dus Waze, Ruse – Makaza e absolut superb, prin munți. Bulgaria are un peisaj chiar foarte frumos, deci poate aveți noroc să nimeriți pe aici.

În concluzie, Thassos este o insulă superbă și merită vizitată. Însă în extra-sezon.