Autor: simona

Cele mai bune paste – au 9 calorii per 100g

Cele mai bune paste – au 9 calorii per 100g

Nu credeam că o să-l găsesc vreodată pe Dumnezeul pastelor, dar iată că am reușit să găsesc cele mai bune paste, mulțumită nutriționistei mele care m-a îndrumat spre această descoperire. Am reușit să pregătesc o porție de paste cu sos de roșii de casă, pătrunjel și parmezan, iar pastele respective să nu aibă mai mult de 18 calorii – 9 calorii per 100 g, eu am mâncat o porție de 200, evident.

Care este secretul pentru cele mai bune paste?

Se numesc paste Konjac și apparently sunt făcute dintr-o făină organică numită astfel. Konjac este planta japoneză din care se face această făină, mai specific de atât, din rădăcina plantei. Pastele respective au probabil cele mai uimitoare valori nutriționale pe care le-am văzut la acest tip de aliment, anume au 0 carbohidrați, 0 grăsimi, 0 zahăr, 0 sare. În schimb, au 4 grame de fibre și 0.20 g de proteine. Nu au gluten și sunt 100% vegane.

Nutriționista mi le-a recomandat ca urmare a faptului că mi-a introdus în dietă și creveții. Și cum unii pacienți adoră pastele cu creveți, s-a gândit să mi le recomande și mie. Dar eu, nup, prefer creveții în varianta lor simplă: cu usturoi, puțin vin și busuioc. Desigur, acum varianta cu alcool este exclusă cât timp țin regim, așa că ai mei creveți sunt făcuți în suc de roșii de casă. Anyway, înapoi la rețetă. M-am gândit să fac o porție super simplă de paste cu sos de roșii, usturoi, pătrunjel și parmezan (yey, parmezan am voie – max 25g per masă).

Iată o parte din ingrediente:

Pare că am făcut photoshooting. I did. Also, nu e sponsored.

Cum se prepară corect pastele Konjac?

Necesită ceva mai multă atenție decât pastele obișnuite, dar nu e nimic dificil:

  1. Pastele sunt ținute într-un pachet cu apă. Scurgeți apa. Nu vă îngrijorați dacă simțiți un miros subtil la deschiderea pachetului, va trece.
  2. Clătiți pastele de 2-3 ori sub jetul de apă rece.
  3. Fierbeți pastele în apă fierbinte timp de 2-3 minute sau 1 minut la microunde.
  4. Le puteți adăuga în salate sau, evident, la sosul de paste

Ta-daaa, nimic complicat. Doar să aveți grijă de acele 2-3 minute la fierbere să nu vă treziți că se transformă într-o chestie floșcăită. Iată și procesul de gătire:

cele mai bune paste
Ele sunt puse într-un pachet cu apă care trebuie scursă
cele mai bune paste
Trebuie spălate de 2-3 ori sub jetul de apă rece

cele mai bune paste
Am folosit suc de roșii de casă pe care l-am pus peste niște usturoi călit. Am folosit multe condimente – mix ierburi Provence
cele mai bune paste
Am adăugat pastele peste sos după ce m-am asigurat că sunt fierte

cele mai bune paste
Rezultatul final

La nivel de gust sunt foarte ok. Desigur, nu pot să vă mint și să spun că de acum puteți înlocui complet pastele obișnuite. Nu se compară 100%, au textură un pic mai elastică, dar sunt gustoase, nu doar în combinație cu sosul, ci și simple sau dacă le-aș pune într-o salată. Dacă țineți vreun regim sau vreți pur și simplu să mai tăiați din calorii, asta ar putea fi o opțiune.

Mă simt și foarte datoare să menționez potențiale dezavantaje, cum ar fi diaree, constipație și faptul că nu conțin nutrienți. Adică ele trebuie combinate corect cu alte alimente ce oferă aportul necesar de nutrienți și vitamine. Plus, niciun lucru nu e bun în exces. Mai multe info aici.

Cât costă pastele Konjac?

Pfff, un pachet de 200g costă cam 12 lei. Le puteți găsi în supermarketuri, eu le-am luat din Auchan. O să mai cumpăr în continuare și o să încerc să le mănânc o dată pe săptămână. Nu vreau să fac abuz, plus meniul meu trebuie să fie cât mai variat posibil, nu aș vrea să mănânc același lucru în fiecare zi.

Zilele trecute când am fost la cumpărături (merg 1 dată pe săptămână), am trecut pe lângă raionul de Sushi din Carrefour. Acolo au și produse locale din Japonia – câteva feluri de noodles. Sunt absolut înnebunită după noodles și în ultima perioadă am avut o poftă imensă. Eram gata-gata să fac o excepție în dietă, când m-am uitat la valorile nutriționale de pe pachet și am avut un șoc. Aproape 500 de calorii aveau acei noodles. Adică jumătate din cât trebuie să mănânc eu o zi întreagă. Tot în comparație:

  • Tăiței de orez – 109 calorii per 100g
  • Paste făinoase – 131 calorii per 100g
  • Paste Konjac – 9 calorii per 100g

Deci, merită să le acordați o șansă. La numărul ăsta de calorii chiar sunt cele mai bune paste.

Cum să faci mișcare – yoga de acasă

Cum să faci mișcare – yoga de acasă

Nu știu de voi, dar eu mă uitam în aplicația de mișcare de pe telefon și mi-a scăzut dramatic numărul de pași. Înainte făceam lejer 10.000 și în unele zile extraordinare făceam chiar 18.000. Nu reușesc să mai ajung la pragul ăsta foarte ușor. Am încercat so far două variante, una mai puțin bună decât cealaltă:

  1. să ies seara târziu la o plimbare prin cartier – e pustiu, merg mereu pe partea opusă dacă dau peste cineva, reușesc cumva să fac un număr de pași destul de aproape de 10.000. Doar că e nevoie să mă plimb o oră și jumătate și ieri, de exemplu, a fost foarte frig.
  2. să fac exerciții acasă – cu ce îmi amintesc de la sală și salteluța mea de 10 lei din Decathlon. Fac cam 35 de minute și ard în jur de 200-250 calorii. Nu e ideal, dar asta e.

Dar există o variantă și mai bună decât alea 2, anume yoga. Mi se pare că e activitatea perfectă dacă ești nevoit să stai în casă într-o perioadă de criză, căci faci mișcare, îți detensionezi corpul și te și relaxezi. Also, un element important pentru un sistem imunitar puternic este activitatea fizică. Iar yoga e foarte potrivită.

Prietena mea minunată, Adelina, este instructor certificat de yoga și ține o serie de clase online în perioada asta, pentru toți cei care vor să-și continue rutina cu yoga de acasă sau pentru cei care vor să înceapă o rutină nouă. O recomand din tot sufletul, explică cu calm, răbdare, poți să fii cel mai începător posibil și o să fii pe mâini (virtuale) bune. Vă las câteva detalii despre programul ei:

🌱Durata clasei este de 1h15 min.

🌱Prețul clasei este 25 lei.

🌱Respirăm conștient, salutăm soarele, susținem imunitatea cu posturi dedicate și la final ne relaxăm.

🌱Astfel, vă invit să vă descărcați aplicația Zoom și să îmi dați un mesaj privat, mail pe ade.dinu@gmail.com sau sms la 0725838174 și vă trimit toate info logistice despre participare (plată, link de logare, etc.).

🌱Ce aveți nevoie:
– de aplicația Zoom pe care o găsiți free de dowloadat și pe Google Play și pe App Store.
– conexiune bună la internet (de pe laptop, tabletă sau smartphone)
– salteluță de yoga, o pernă mică sau o păturică.
– haine comode
– motivație ☀️

*Clasa este destinată începătorilor, nu facem performanță și nu ne forțăm corpurile în posturi complicate.

Apoi, ea mai predă, de asemenea, și în cadrul studioului Activero, iată programul acolo:

Program Adelina Yoga

Marți
8:30 – Wake up Yoga – live prin Zoom, din sufragerie (cost 25 de lei)
18:30 – Hatha Yoga începători – live stream de la Activero (www.activero.ro)

Miercuri
18:00 – Family & Kids Yoga – live stream de la Activero (pentru toate familiile care au chef să facă mișcare cu cei mici acasă).

Joi
8:30 – Wake Up Yoga – live prin Zoom, din sufragerie (cost 25 de lei)

Vineri
21:00 – Yoga Nidra – meditație ghidată live 45 de min – pentru relaxare și pentru un somn odihnitor

Sâmbătă
10:00 – Wake up Yoga – live stream de la Activero

Prima clasă la Activero este gratuită, iar dacă vreți să vă țineți de treabă, puteți vedea mai multe info despre prețuri și clase pe https://activero.ro/

Cum puteți vedea, există clase și pentru familii și copii, Adelina este certificată pentru a preda și yoga copiilor. She is super awesome, deci fuguța la înscriere. 🙂

Și, la final, un mesaj pentru noi toți în perioada asta:

yoga de acasă
Work from home – situația la zi

Work from home – situația la zi

Nu mi s-a mai întâmplat să fiu nevoită să lucrez mai multe zile la rând de acasă. Maxim două zile la rând am lucrat când am fost răcită. Și cumva, mi le cuplasem și cu weekend-ul astfel cât să mă refac până luni. Nu prea sunt obișnuită cu ritmul și faptul că la fiecare 2 minute o mâță trebuie să mă întrerupă, dar fac tot ce pot ca să mă acomodez. Articolul ăsta nu va fi cu sfaturi despre cum ar trebui să lucrezi de acasă, ci despre cum încerc eu să mă ajustez la work from home și, eventual, câteva sfaturi de la alți oameni.

Trezitul dimineața este posibil în continuare

Îmi setez alarma ca de obicei, ca și cum m-aș duce la muncă. Faptul că acum economisesc 1 oră și jumătate – cât mi-ar fi luat să mă aranjez plus drumul spre muncă – nu înseamnă că trebuie să dorm în timpul ăsta. Nu aș vrea să am senzația zi de zi că sunt într-un weekend prelungit. Nu ar fi foarte productiv. Deci, uite un sfat, trezește-te ca și cum urmează să pleci la muncă. The earlier, the better.

Biroul meu de toate zilele

Până acum eu și prietenul meu împărțeam același birou, care în principiu era al lui, căci se mai juca la PC. Eu mai stăteam cu laptopul în brațe pe canapea sau mai mergeam în bucătărie. Însă prefer să nu lucrez acolo unde mănânc, nu aș mai avea nicio tragere de inimă. Așa că am fost în IKEA, joi seara, la ora 8, să îmi cumpăr un birou doar al meu. Mi-am luat și o păturică pufoasă pe care să stau, plus o sticlă cu dop de plută pe care acum o umplu cu apă și portocale. Refreshing. Do not worry, în IKEA erau 5 oameni în magazin, niciodată nu am văzut magazinul ATÂT DE GOL. Am dat cam 170 lei pe birou și îl ador.

work from home

Exerciții fizice în loc de mers la sală

Îmi pare tare rău că nu mai pot merge la sală…Dar asta e, trebuie o perioadă să mă descurc pe cont propriu și fără antrenor. Mi-am luat o mică salteluță de yoga pe care o folosesc să fac abdomene și alte exerciții. Am un minim de 200 de calorii pe care să le ard în 30 minute. Dacă reușesc și mai mult, cu atât mai bine. Am ieșit din casă doar 20 minute ca să mă plimb pe străzile pustii din cartier, să iau aer și să-mi fac numărul de pași. Dar nu insist cu varianta asta, căci trebuie să stau în casă cât mai mult. Însă e important să faceți mișcare în continuare. Ajută sistemul imunitar.

Work from home – cât este work?

Pfff, greu. Încerc să mă concentrez și să nu mă las distrată și chiar reușesc asta, însă uit să mă opresc. Sau să mă ridic de la birou. Uit când se termină ziua de lucru pentru că, ghici ce, sunt acasă. Nu trebuie să mai ajung în altă parte. Nu mai am o viață socială, nu trebuie să ajung în diverse locuri, așa că rămân pe scaun. Dar nu vreau să fie tot așa, m-am gândit să îmi setez câteva remindere pe telefon, cum ar fi ”pauză, bea apă, ia puțin aer pe balcon, prânz și end of work”.

Dacă nu mai am colegi cu care să vorbesc, să mă plimb de la un etaj la altul cu diverse lucruri, atunci rămân pironită pe scaun 10 ore în fața unui monitor. Not ok.

Adjustarea ritmului

E foarte interesant să vezi cum lucrurile pe care obișnuiai să le faci rapid, din mers, trebuie să le faci acum de acasă, într-un ritm pe care îl impui doar tu. Nu îl impun alții, nu este vreun context anume ce te determină să îți organizezi programul. Trebuie să mă obișnuiesc să termin de mâncat, să fac exerciții până în ora 10, când începe munca. Apoi să-mi iau o oră pauză de masă ca să pregătesc mâncarea și să am și timp să o mănânc. Ritmul e doar al meu, nu mă mai grăbește nimeni. Problema e că este destul de dificil să-l găsești.

Am mult timp la dispoziție, ce să fac cu el?

Well, eu m-am pus pe citit, am început un serial nou (Brooklyn 99 – comedie, am nevoie de ceva care să mă binedispună), mi-am făcut ordine în dulapul de haine. Le-am sortat pe cele de iarnă și vară, mi-am curățat toată încălțămintea. Încerc să fac tot ce am amânat de atâtea ori din lipsă de timp. Îmi propun să reîncep și sezonul 2 din Westworld. Da, l-am abandonat ca o nesimțită ce sunt. 🙁

Weekend-ul ăsta am stat doar în casă și nu am intrat pe Facebook sau Instagram. Ok, am postat 1 poză și niște stories cu mine jucând Jenga, daaaar jur că that was it. După ce le-am postat, mi-am dezinstalat aplicațiile. Nu am simțit nevoia să dau scroll în vreun feed. Mă cam săturasem de știrile despre Coronavirus și de toată panica ce este alimentată prin tot felul de fake news. În continuare urmăresc ceea ce se întâmplă, dar prefer să mă informez doar din locuri de încredere.

Iată și câteva sfaturi pentru un work cât mai productiv:

La voi cum se prezintă situația cu work from home?

Idei de lectură pentru stat acasă

Idei de lectură pentru stat acasă

Anul trecut am început în forță cu vreo 3 cărți citite doar în luna ianuarie fără stat acasă. Apoi numărul a început să scadă treptat, iar din martie m-am tot chinuit să-mi termin mai multe cărți începute. Încă mai am ”Frumoasele adormite” ale lui Stephen King, ediție luată din Copenhaga, pe care tot nu am reușit să o termin. Și nu pentru că e plictisitoare, ci pentru că e destul de grea și îmi e dificil să o car mereu prin metrou. Am citit mai mult acasă, cât am putut.

Anul acesta am început foarte prost, fără nicio carte terminată din ianuarie încoace. Ba chiar mi-am cumpărat și un Kindle pentru că am multe titluri ce vreau să le citesc și nu sunt disponibile la noi. A mers și mai prost cu Kindle, aproape pot considera o investiție pierdută. Însă de zilele trecute am început să am un drive mai puternic spre lectură. Din două motive simple:

  1. am de stat acasă – așa cum trebuie să faceți și voi în această perioadă nu tocmai fericită. Stați acasă, limitați orice ieșire care nu este absolut necesară (cumpărături, mers la farmacie etc.), iar dacă ieșiți, păstrați o distanță considerabilă față de restul de persoane.
  2. am timpul și liniștea necesară – stau mai puțin pe social media (for my mental sake), îmi dozez altfel timpul dacă am de stat acasă. Pe scurt, eu sunt cea care își impune ritmul, nu cei din jur.

Și am început să scotocesc prin bibliotecă pentru ce pot citi în continuare. Nu știu cât va fi nevoie să stăm în casă, dar sper că dacă ne mobilizăm cât mai mulți să respectăm aceste reguli, ne va fi bine mai repede. În orice caz, am scos la iveală câteva titluri care cred că v-ar plăcea și vouă (pentru o comandă online, nu mergeți la librărie). Poate cu izolarea asta o să citesc cât nu am citit un an de zile (shame on me).

Viața după Auschwitz – Karen Bartlett

Asta e una dintre dovezile că nu ar trebui să fac shopping impulsiv. Am văzut-o în Cărturești, m-a atras titlul imediat, căci am devorat mai multe cărți pe acest subiect (și sper ca într-o zi să ajung să vizitez Auschwitz), așa că am cumpărat-o instant la minunatul preț de 46 lei. Acasă am descoperit că o aveam deja, minunata Laura mi-o împrumutase după ce, again, am intrat într-un hype foarte mare când am văzut-o la ea în stories. Now I have two of them, what to do?

stat acasă

Eu voi fi ultima – Nadia Murad

Pe asta o citesc momentan și în primele pagini am avut un mare deja-vu, de am crezut că iar am dat 50 lei pe o carte pe care am citit-o deja. Nu știu cum se întâmplă, dar am o memorie a cărților tot mai proastă în ultimii ani. Eram convinsă că am mai citit deja o carte pe acest subiect (o tânără yazidită care este răpită de ISIS) și a cărei prefață este scrisă de Amal Clooney. Încă nu am găsit-o în bibliotecă ca să mă conving de asta. Poate nedumerirea mea este din pricina faptului că am citit multe cărți pe un subiect similar. Da, sunt foarte interesată de situația femeilor din lumea arabă și în ultimii ani, odată cu ISIS, au apărut tot mai multe titluri. Posibil de aici să fie confuzia mea.

Hannibal – Thomas Harris

Serialul Hannibal este fără îndoială unul dintre serialele mele preferate, iar Mads Mikkelsen este un zeu danez, categoric. Deși nu am putut termina sezonul 3, prea lung, prea filozofic, primele 2 sezoane mi s-au părut absolut perfecte. Și am zis că vreau să citesc această carte atunci când am zărit-o în anticariat. E vechiuță și m-a costat doar 40 lei, he he…Însă d-abia aștept să o citesc.

Străinul – Stephen King

Sper că asta nu va avea aceeași soartă precum ”Frumoasele adormite”, mai ales că a costat la fel de mult. Da, în Copenhaga avea prețul de 69 lei, același preț pe care îl găsești și aici. Anyway, îmi place Stephen King, deși nu mă pot declara fană a tuturor cărților sale. ”Carrie” mi s-a părut groaznică, dar recunosc că s-ar putea să o fi citit la timpul greșit. Cred că eram în clasa a 7-a sau a 8-a. ”Salem’s lot” e probabil cea mai bună carte a lui, după umila mea părere.

stat acasă

Irish Ghost Stories

Mă uit la cartea asta și am o strângere de inimă pentru că am cumpărat-o de la Leprechaun Museum din Dublin. Adică în vremea când lucrurile erau ok și nu trebuia să stau în casă și puteam călători…Cred că o puteți căuta pe Amazon să o citiți pe Kindle dacă sunteți fan horror. Și ce poate fi mai bun decât ceva clasic?

stat acasă

The original Folk & Fairy Tales of the Brothers Grimm

Cel mai minunat cadou primit anul trecut la ziua mea (mulțumesc Simona, Pistol și Moagă). Am citit poveștile astea când eram mică, ba chiar aveam un set cu ele, Albă Ca Zăpada, Rapunzel, Cenușăreasa. Dar nu erau așa cum fuseseră scrise inițial: ”Rapunzel is impregnated by her prince, the evil queen in Snow White is the princess’s biological mother, plotting to murder her own child, and a hungry mother in another story is so “unhinged and desperate” that she tells her daughters: “I’ve got to kill you so I can have something to eat.”  (sursa)

stat acasă

Voi ce planuri de lectură aveți în următoarea perioadă de stat acasă?

Coronavirus, de ce ar trebui să rămâi calm

Coronavirus, de ce ar trebui să rămâi calm

În primul rând, pentru că panica nu a ajutat vreodată pe nimeni. Exarcerbarea unui astfel eveniment nu o să facă niciun Coronavirus să dispară și nici nu o să te facă imun(ă).

În al doilea rând, you should take everything with a grain of salt. Sunt multe știri ce amplifică panică, îmi apare una în feed la fiecare 5 minute de refresh. E greu să stai în social media și să fii bombardat de informații panicoase de mai multe ori pe zi. Nu e cea mai bună metodă să rămâi calm, dar poate o varianta ar fi să îți limitezi accesul la un feed, unde nu poți controla 100% faptul că Maricica dă share la site-uri dubioase și să îți alegi singur de unde să te informezi. Am compilat mai jos o listă cu articole și surse pe care le consider oficiale și de încredere care o să te ajute să vezi lucrurile un pic altfel. Cu cifre și facts.

Și niște citate mai jos:

As of 22 February, China has recorded 2,345 deaths from the Covid-19 outbreakHealth officials have confirmed 76,288 cases in mainland China in total. More than 12,000 have recovered.

Articolul din The Guardian este scris pe 23 februarie, dar în mare cam acolo suntem. Deci sunt peste 76.000 de cazuri estimate, dintre care 2345 de decese. Asta înseamnă o rată a mortalității de 3%. Cei mai afectați sunt persoanele în vârstă și cei care suferă de boli de inima sau diabet. Pe scurt, oamenii care au deja un sistem imunitar foarte slăbit. Ușurința cu care se propagă virusul dat fiind și faptul că poți călători atât de ușor oriunde a creat această isterie. Ce nu are impact doar la nivel de sănătate, ci și economic (mai multe evenimente globale importante au fost anulate) sau turistice ( ultimele 2 zile din Carnavalul de la Veneția au fost anulate)

Should we panic? No. The spread of the virus outside China is worrying but not an unexpected development. The WHO has declared the outbreak to be a public health emergency of international concern. The key issues are how transmissible this new coronavirus is between people, and what proportion become severely ill and end up in hospital.

Acum virusul a ajuns în regiunea de Nord a Italiei și de acolo nu mai e mult până la noi, dat fiind faptul că Italia este probabil una dintre țările cele mai frecventate turistic de către români + câți lucrează acolo. Câteva sfaturi de cum au fost prezentate de Vlad Mixich în postarea sa:

Treimea sfântă e asta:

1. Spălăm des mâinile!
2. Stăm acasă la primele semne similare răcelii/virozei: febră, tuse, dureri musculare, oboseală, respirație dificilă!
3. Evităm să ne atingem fața cu mâinile fără să fim spălați pe ele!

Am început chiar să îmi dezinfectez telefonul, ceea ce nu făceam înainte. Am și măști de protecție, dar nu m-am împăcat bine cu ele neapărat, arma mea e fularul peste față.

Nu am vacanțe planificate prea curând în străinătate, nu îmi dau seama care va fi situația peste câteva luni, dar sper să nu devină o isterie generală. Realmente nu sunt îngrijorată pentru mine, ci pentru părinții și bunicii mei, care ar putea fi vulnerabili la această nouă formă de gripă, la fel cum pot fi vulnerabili și la versiunea locală de gripă, ca să îi zicem așa. Doar că ei nu îi zicem cu virus în componentă, deci nu e așa scary, nu? În orice caz, i-am instruit deja și pe ei cu sfaturile de mai sus.

”Am o vacanță planificată într-o zonă cu risc, ce să fac?”

E tricky. Deși poți să fii încrezător și să îți iei toate măsurile de igienă, va trebui să intri în carantină la întoarcere sau să rămâi blocat pe undeva. Ceea ce nu e foarte plăcut. Sau unele zone să se închidă din rațiuni de răspândire a virusului, iar în această situație nu mai ai ce să faci, ci doar să îți anulezi vacanță sau să alegi alt loc mai puțin expus.

Între timp, informare din surse sigure, spălat pe mâini sau folosit gel dezinfenctant și stat acasă (în caz de răceală). Coronavirus în a nutshell.

Coronavirus
Sursa
Conacul Hermes din Viena

Conacul Hermes din Viena

Conacul Hermes nu e chiar un conac, e mai mult un palat și poartă denumirea de Hermes Villa, fiind situat pe domeniul grădinii Lanzier din Viena. Inițial purta numele de Villa Waldruh. Este o reședință privată ce este adesea folosită pentru evenimente, cât și ca spațiu cultural, fiind accesibilă publicului. Deci putem spune că este și muzeu. O să-l tot numesc conac din simplul motiv că-mi place să-l încadrez în lista clădirilor extraordinar de frumoase descoperite mai mult sau mai puțin din întâmplare.

Cum a luat naștere Conacul Hermes?

Franz Joseph i-a oferit soției sale Elisabeta, drept cadou, această vilă situată într-un mediu rural, dar cât să nu părăsească Viena. Astfel că a ridicat vila în grădina Lainzer, ce funcționa și ca domeniu de vânătoare. De altfel, astăzi poți vedea zimbri sau căprioare în acel perimetru protejat. O vilă retrasă în pădure, dar aflată cumva în capitală, era modalitatea împăratului de a-și ține aproape soția, care avea obiceiul să dispară de acasă pentru perioade de timp îndelungate. Se zvonește că bugetul pentru construirea acestui palat a provenit din Fondul de extindere a orașului. Deci iată că și ei le aveau pe ale lor, folosindu-se de banii publici pentru chestiuni private. Ups.

Interiorul Conacului Hermes

Franz Joseph și-a dorit ca interiorul să fie ostentativ și în conformitate cu preferințele personale ale Elisabetei. Pictorul Hans Makart a proiectat vila cu fresce care prezintă extrase din piesa preferată a Elisabetei, Visul unei nopți de vară a lui William Shakespeare. Deși avea un pat imens în stil neo-baroc într-un dormitor decorat somptuos, Elisabeta prefera să-și petreacă noaptea pe o saltea pe podea, lângă fereastră, pentru a avea o vedere asupra cerului înstelat.

Într-una din poeziile ei, Prințesa Elisabeta se referea la vilă ca fiind drept „palatul fermecat din Titania”.

Exteriorul Conacului Hermes

Am putut face fotografii doar în afara clădirii, întrucât perioada deschisă publicului începea undeva din martie. Singurul loc în care am avut acces a fost cafeneaua / restaurantul din incintă. Acolo am mâncat un ștrudel și am băut un capuccino. Am mai zis-o, austriecii fac o cafea absolut excelentă. Ștrudelul a fost meh, nu era chiar proaspăt, dar nu puteam să am pretenții. Era 1 ianuarie, cine putea să-ți servească ștrudel proaspăt atunci?

Exteriorul este absolut superb, iar grădina este foarte mare, perfectă pentru o plimbare romantică. Am prins și o zi cu soare. Cred că locul arată demențial pe timp de vară. Numai bun să te îmbraci într-o rochie albă și să te duci acolo pentru un shooting. Așa, ca de weekend.

Conacul Hermes
Conacul Hermes
Conacul Hermes
Conacul Hermes
Conacul Hermes
Conacul Hermes
Conacul Hermes

Conacul Hermes l-am descoperit din întâmplare. Venisem doar pentru grădină și a fost cea mai frumoasă surpriză să-l descopăr acolo. Însă cred că în viitoarele călătorii, în funcție de cum îmi permite contextul, o să încerc să mai găsesc astfel de hidden gems.

Cum să eviți risipa de mâncare

Cum să eviți risipa de mâncare

Un frigider plin poate fi un confort psihologic. Confortul că nu trebuie să te gândești non-stop la ce mănânci în ziua x, confortul că, uite, ești în sfârșit un adult responsabil. După ce m-am mutat de la ai mei am avut o perioadă de câteva luni în care am umplut coșul de cumpărături cu lucruri inutile, de care eram convinsă că am nevoie.

Pe principiul ”nu se știe”, mai ales că nu stau într-o zonă ticsită de magazine, luam mereu în plus doar ca să am fără să iau în calcul risipa de mâncare. Și unde stau eu, pentru fiecare lucru mic, fie că am nevoie și de o scobitoare, trebuia să merg 10 minute până în Lidl. Nu m-ar deranja mișcarea dacă nu aș fi megaaaa leneșă uneori. Știți și voi cum e. Și dacă Lidl nu avea scobitori, well, nasol. Așa că în zilele de shopping (sâmbăta) când mergeam în Carrefour mă asiguram că am provizii pentru toată săptămâna.

Însă nu făceam mai nimic cu ce cumpăram și multe expirau sau se stricau, adică legumele și fructele. Și era păcat de toată mâncarea aia, de banii dați degeaba, plus mustrarea de conștiință că alții nu au ce mânca și mie mi se strică mâncarea în frigider. Am început să scap de obiceiul ăsta prost într-un mod foarte simplu:

  1. îmi pregătesc mesele pentru o săptămână (vezi aici idei de rețete). Notez pe o foaie tot ce vreau să mănânc, apoi listez toate ingredientele de care am nevoie. Încerc să nu mă abat foarte mult de la listă.
  2. prioritizez alimentele în funcție de ”durata lor de viață”. Adică, întâi gătesc cu cele care nu rezistă foarte mult. Cum ar fi, de exemplu, salata verde. Un piept de pui îl pot băga la congelator și să aștept câteva zile până când îl gătesc. Sau îmi mai cumpăr conserve pe care le pot ține în dulap o perioadă destul de mare de timp.
  3. folosesc și alimentele care sunt aproape…nefolosibile. Nu știu cum să le zic, nu sunt stricate, dar nici nu mai sunt proaspete și ok pentru un consum obișnuit.

Iar la cele de mai sus se mai adaugă câteva sfaturi de care încerc și eu să țin cont cât mai des:

  • cartofii, roșiile, usturoiul, castraveții și ceapa nu trebuie să fie ținute în frigider, ci într-un loc uscat și răcoros
  • portocalele întregi (nedesfăcute) pot rezista cu 2 luni în plus dacă sunt ținute în frigider
  • spațiul din frigider să fie aerisit, alimentele nu trebuie să stea claie peste grămadă
  • țineți într-un singur loc fructele și legumele. Nu amestecați carnea cu fructele și legumele.
  • nu țineți vinul pe ultima tăviță. Băuturile trebuie ținute în compartimentul dedicat, anume pe ușa interioară a frigiderului.

Ce puteți face cu alimentele care nu mai au mult de trăit

Iată un titlu foarte dramatic. Cine vrea să mănânce o banană înnegrită? Sau un măr stafidit? Sau pâine întărită? Nimeni. Dar nici de aruncat nu sunt. Am găsit câteva opțiuni foarte bune prin care puteți salva alimente transformându-le în feluri de mâncare. Toate sfaturile sunt din experiența proprie și personală. 😀

Atenție! Nu înseamnă că puteți folosi lucruri expirate doar pentru a evita risipa de mâncare. What is done is done. Iar carnea nu e bună de refolosit, nu există niciun ”truc” să o faci iar comestibilă.

Mere

Am primit astă-vară o pungă de mere culese de la țară. Am mâncat câteva, dar erau prea multe. Iar merele naturale nu sunt precum cele din comerț, au rezistat foarte puțin. Așa că într-o zi am intrat în bucătărie și mirosea a țuică. Dacă m-aș fi autosesizat mai devreme, aș fi putut face din acele mere o minunată plăcintă. Nu-mi place deloc plăcinta de mere, dar puteam să o aduc la birou sau să i-o aduc părinților. Ca un gest drăguț.

Și asta este o lecție bună de învățat la risipa de mâncare. Dacă ție nu îți place ceva anume, asta nu înseamnă că nu le poate plăcea altora.

Preparat: plăcintă de mere saaaaau oare mergea și un suc de mere?

Pâine

Uneori mai poți uita pâinea pe masă și se întărește. Poți uita chiar o pâine întreagă, d-abia cumpărată. Și atunci ce faci? E păcat să o arunci. Simplu, o prăjești. Fie la cuptor, fie la la prăjitorul de pâine. Și o mănânci așa, la micul dejun sau pentru ce mai ai tu nevoie. Simplu.

Preparat: orice fel de mic-dejun și bruschete cu roșii, usturoi și oregano

Banane

Ohh, this one is so simple. Banana bread for the win! De fapt, de ce ai face banana bread cu banane tari? O să mori apăsând pe ele cu furculița. Deci ăsta este un desert super ușor de făcut și gustos. Și dacă mă gândesc mai bine, cred că o să revin cu o rețetă.

Preparat: banana bread sau piure de banane cu biscuiți dacă vrei să fii copil

Cereale

Să zicem că aici e un pic diferit. Teoretic, le mănânci cu iaurt și lapte și se înmoaie. Dar avem un scenariu în minte în care cumva, nu se știe cum, te-ai pricopsit cu niște fulgi de porumb sau cereale în casă și nimeni nu le mănâncă. Și nu îți place laptele, așa că it’s a no go for you. Le zdrobești și le faci ”pesmet” pentru șnițele. Odată am folosit și muesli, am pus multă sare ca să elimin partea dulce și au ieșit foarte bune.

Preparat: șnițele crocante

Roșii

Mie nu îmi plac deloooooc roșiile moi. Și când văd o roșie mai abătută, mă gândesc că e perfectă pentru niște spaghete cu sos de roșii. Eventual, foarte picante. Merg perfect să ajungă în orice preparat la cuptor, eventual brioșe cu legume, dar și o omletă gustoasă cu legume.

Preparat: orice făcut în tigaie sau la cuptor

risipa de mâncare

Lapte

Nu sunt fan băut lapte gol. Să fie în cafea, prăjituri etc, dar nu beau lapte gol, yuck. Au fost dăți când îmi mai cumpăram o sticlă de lapte și expira în frigider pentru că nu avusesem nevoie decât o singură dată și, evident, nu de 1 litru. Vă recomand acea găletușă de lapte de la Zuzu. Are doar 500 ml, parcă. Când vedeți că e aproape de termen, puteți pregăti un desert cu laptele. Și nu unul complicat, ci unul care durează fix 5 minute și e pe bază doar de lapte. Adică un mușuroi de cârtiță de la Dr Oetker, variantă budincă. E suuuuper bun.

Preparat: orice desert sau acea variantă rapidă de la Dr Oetker în funcție de timpul pe care îl aveți

Cașcaval / brânză

Când am fost în Amsterdam mi-am luat multe feluri de brânzeturi. Nu le-am putut mânca pe toate, iar în timp s-au cam întărit în frigider. Unele nici nu aveau un gust așa bun consumate simple. Ce soluție am găsit la asta?Ocazional facem o omletă cu cașcaval, sos de roșii și fulgi chili. Cașcavalul se topește și omleta are o consistență mult mai bună. E delicioasă.

Preparat: orice fel de omletă.

Salata verde, pătrunjel, leuștean

Salata verde de tricky, chiar trebuie consumată cât mai repede și cât e proaspătă. Puneți-le într-un bol cu apă ca să rămână fresh cât mai mult timp posibil.

Preparat: salate, ciorbe etc

Voi cum mai salvați alimente de la risipa de mâncare?

Idei de prânz la birou

Idei de prânz la birou

Dacă mă urmăriți cumva pe Facebook, ați văzut cel mai probabil că postez aproape în fiecare zi câte un fel de mâncare în Stories – această opțiune de săraci preluată din Instagram. Culmea, deși prefer Instagram Stories, am zis că o să-mi păstrez contul acesta doar cu poze de călătorii și fancy food (când e cazul), nu cu friptură pusă în aceeași caserolă zi de zi.

Dacă nu mă urmăriți pe Facebook, have no fear, iată un blog cu centralizarea tuturor informațiilor de care aveți nevoie. De când am început să-mi pregătesc și să-mi postez ce am ca și prânz la birou periodic mă întreabă cineva de rețetele astea și am zis să le las și în scris să fie pentru toată lumea.

Cum am ajuns să-mi fac mâncare zi de zi?

Obișnuiam să fiu o leneșă și jumătate când mă întorceam seara acasă după muncă sau după muncă și o ieșire în oraș. Mă așezam pe canapea și cu greu mă mai dădeam jos. Sau mai mergeam la sală și veneam pe la 10 acasă, deci după un duș, eram direct în pat scrollând pe Instagram. Nici vorbă să stau să mă gândesc ce o să am ca și prânz la birou.

Dar mi-am zis că vreau să slăbesc odată, căci sunt câțiva ani de zile de când mă lupt cu fluctuațiile de greutate, nu mai am chef să dau bani pe mâncat la cantină, vreau să mânânc mai sănătos etc. Totul a început de la carnea de porc trimisă de ai mei după ce au tăiat porcul. Aveam congelatorul plin și mi-am zis că pot să încep să o fac la grătar cu niște legume alături. Am o tigaie specială pe post de grill. Cu vasele murdare nu sunt responsabilă, deci și ăsta e un avantaj.

E un efect de domino. E suficient să faci mâncare 2 zile la rând și de acolo va fi ușor să-ți intri în ritm. În fiecare vineri îmi scriu pe o foaie tot ce vreau să gătesc pentru săptămâna ce urmează, notez și ingredientele de care am nevoie și apoi a doua zi mă duc la supermarket.

Cum stabilesc cantitățile?

Am un cântar de bucătărie și îmi calculez ce folosesc ca și ingrediente. Aplicația MyFitness Pal îți spune câte calorii au fiecare – poți scana codul de bare al unui produs și ai deja datele trecute în aplicație sau le poți adăuga tu manual. Acum, câte calorii să consumi? Neapărat asta e o discuție de purtat cu un nutriționist și recomand să vă consultați cu un doctor, nu cu Google. Nu recomand înfometarea, nu e o soluție.

Ideile de rețete de mai jos sunt pentru inspirație când nu mai știi ce să-ți la pachet pentru prânzul de la birou. Nu sunt gândite neapărat să slăbești, ci mai mult să mănânci ceva gustos și sănătos. Urmează să primesc curând de la nutriționist și o dietă personalizată, o să văd cum îmi va impacta asta ce meniu aveam deja implementat. Momentan, nutriționista m-a felicitat pentru câte legume mănânc. Legumele e viața mea.

Mâncăruri pentru prânz la birou

Pește la cuptor cu legume

Era ora 11 noaptea, nu mai puteam de oboseală, am aruncat repede într-o tavă toate lucrurile și le-am băgat la cuptor. Până mi-am făcut baie, m-am jucat cu mâțele, una alta, mâncarea era deja gata. Am folosit pește Pangasius (p-ăsta l-am găsit, dar știu că nu ar fi din cel mai sănătos), roșii cherry, varză de Bruxelles, semințe de pin și am turnat peste toate bulion făcut în casă. Ta-daaa.

prânz la birou

Șnițele de soia cu orez brun și curry

Un pachet de câteva bucăți de soia uscată costă nici 2 lei și le găsiți oriunde. Le-am fiert întâi în apă, apoi le-am dat prin ou și pesmet precum niște șnițele normale și le-am băgat la cuptor. Măsline verzi alături plus orezul brun pe care l-am făcut cu curry. Ok-ish, dar soia mi se pare tricky de făcut cât să aibă gust bun, la fel e și tofu. Puteți încerca de test, dar nu vă bazați pe acest preparat. Mă simt datoare să las ideea asta cu watch-out.

prânz la birou

Wrap cu hummus de dovleac, cartofi dulci și legume

Se ia o pungă de tortilla wraps din Kaufland sau Lidl, se unge cu hummus de dovleac, se pun niște cartofi dulci copți la cuptor peste niște salată iceberg și rucola, morcov crud și roșii. Ah, și niște sfeclă. Se rulează și se savurează. Atenție, în schimb, că tortilla are multe calorii.

prânz la birou

Șnițele la cuptor cu legume fierte

De data asta șnițelele sunt din carne de porc, nu soia, căci trebuie să consum odată tot pachetul de carne de la mama. Sunt făcute cu fulgi de porumb ca să fie crunchy – atenție la fulgi, să vă uitați pe ambalaj să aibă un conținut scăzut de zahăr.

prânz la birou

Ravioli cu ricotta, mozzarella și roșii cherry

Am găsit în Lidl cele mai CUTE paste din tot universul, ravioli în formă de inimioare. Ah, iubesc Lidl. Au fost delicioase, le-am înecat în sos de roșii făcut din casă, am pus și niște semințe de pin și oregano proaspăt deasupra. Au fost delicioase. Dacă nu le mai găsiți p-astea în magazin, repetați schema cu orice alt tip de ravioli.

prânz la birou
prânz la birou

Colțunași cu roșii cherry

Dumplings (pe termenul lor original) umplute cu carne tocată și legume. Le-am cumpărat de la magazinul coreean. Pe ambalaj scrie să fie prăjite. Recomand să le faceți la cuptor direct fără niciun pic de ulei. Le savurați cu sos de soia alături pentru că se pot întări.

prânz la birou

Salată de ton cu năut

Ton, năut, salată iceberg, lămâie și castravete. Bun și extra rapid. Vă recomand că năutul să-l luați deja fiert că dacă luați d-ăla crud o să vă blestemați zilele. Trebuie ținut 12 ore la înmuiat și apoi vreo 2 ore la fiert.

Alte variațiuni pe aceeși rețetă:

prânz la birou
Fasole roșie instead
Fasole roșie, ardei gras și ciuperci crude în plus

Carne de porc la grătar cu salată verde și conopidă fiartă

Rețeta într-un singur titlu. Carnea o ung cu foarte puțin ulei ca să nu se lipească și presar niște piper și oregano deasupra. Conopida este congelată și pusă direct la fiert. Ffff bun.

prânz la birou

Salată verde cu morcov ș carne de porc la grătar

Carnea este leftovers de la rețeta anterioară și, mna, ce să mai faci cu ea? O combini cu salată verde, morcovi cruzi (că doar asta ai în frigider) și o felie de lămâie because nobody knows why.

Altă variațiune pe aceeași rețetă:

Aceeași carne de porc cu fasole verde fiartă

Pește cu pak choi, ardei gras, sos de soia și lămâie

Pak choi este acest tip de varză chinezească pe care o divinizez și de fiecare dată când mănânc la un restaurant chinezesc, simt că mă îndrăgostesc tot mai tare de ea. Am găsit-o la reducere în Kaufland (parcă 12 lei?) și am zis să fac în tigaie cu niște sos de soia, plus am pus un capac deasupra ca să stea cât mai mult la abur. Atenție că pak choi se super micșorează.

Ăsta este genul de articol care poate avea a 2-a și a 3-a parte. La cererea publicului 😛 Și aștept și alte sugestii de prânz la birou în comentarii.

Impresii din Viena

Impresii din Viena

Am fost în Viena prima oară acum aproximativ 5 ani și era luna august. Viena era doar unul dintre multele orașe pe care trebuia să le vizităm în vacanța noastră de 1 săptămână, alături de Praga, Karlovy vary, Budapesta, Bratislava și Dresda. Săptămâna noastră a arătat cam așa:

Deci, lucrurile au fost cam pe fast forward și nu am apucat să vedem mare lucru. Am vizitat Palatul Hofburg și mi s-a părut superb. Tot atunci m-am ”îndrăgostit” și de Prințesa Sissi și povestea ei. Am descoperit atunci o serie de versuri scrise de aceasta care mi-au mers la inimă:

And where the sea is at its deepest

There lower me down

Even when storms rage above

Down there will be peace.

Știu că pare că vorbește despre sinucidere, dar pentru mine au rezonat mai mult cu ideea de liniște sufletească. Ceva ce îmi doream pe vremea aceea. Aceste versuri nu le găsiți nicăieri pe internet, cel puțin nu în varianta tradusă. Ce bine că am memorie bună. Despre Prințesa Sissi puteți citi aici, are o poveste de viață foarte interesantă.

Însă nu ea m-a determinat să mă întorc să explorez Viena, nicicum. Pe când era luna august, noi ne gândeam deja unde să ne facem Revelionul. Eu sunt mare fan să îmi petrec sărbătorile în locuri christmassy. Târgul de Crăciun din Viena este mereu în topurile cu cele mai frumoase târguri de Crăciun, deci nu puteam rata asta. Chiar dacă nu am ajuns chiar în ziua de Crăciun, orașul încă avea o atmosferă de sărbătoare, căci urma curând Neujahr (Anul Nou).

Orașul

Viena este incredibil de frumoasă și curată. Aș vrea să detaliez acest cuvânt ”curat”, căci sunt pe cale să îi atribui un sens metaforic. Da, era curat și pe jos (mai puțin în noaptea de Anul Nou), dar e curată privirii. Totul în jur este aranjat, în stare bună, frumos și, în general, bine pus la punct. Arhitectural, jos pălăria, nu vrei decât să faci poze și să te întrebi cum au reușit oamenii ăștia să avanseze atât de mult. Printre altele, ei nu au avut comunism și, mai mult de atât, au rigoarea necesară pentru a construi și păstra acest oraș frumos.

Chiar dacă am văzut orașul mai îndeaproape pe timp de iarnă, îmi amintesc că în acea zi din august, acum 5 ani, Viena arăta superb. Copaci verzi, multe flori, un soare ce lumina toate clădirile. I miss it that too.

Oamenii

Dar de ce nu îmi e dor acum sunt…austriecii. Nu îmi plac deloc ca și popor. Sunt probabil cei mai neprietenoși oameni pe care i-am văzut de când m-am apucat de călătorii. Se spune despre nemți că sunt reci. Ei bine, am vizitat 3 orașe din Germania (turistice și non-turistice) și nemții pe care i-am întâlnit au fost chiar de treabă și zâmbitori. Austriecii, pe de altă parte…sunt reci, reținuți în interacțiuni și probabil că adoră să îți atragă atenția când greșești. Rigoarea e o calitate a lor, iar dacă ești mai zăpăcit, imediat te aduc cu picioarele pe pământ.

Diana a fost de 2 ori împinsă de niște inși care cică nu ar fi avut loc de ea să treacă. Probabil au considerat că nu merge suficient de corect, în linie dreaptă, așa că au trezit-o puțin la realitate. În drumul spre oraș de la aeroport, în tren, au venit 2 controlori. Am aflat că am cumpărat niște bilete și ne-am urcat în trenul greșit. Nu aveai cum să o dai la întors. Plătești un bilet nou sau 150 euro amendă. Regulile sunt reguli, nu contest asta deloc, dar felul în care te ceartă e foarte enervant.

La ghișeul Bibliotecii Naționale pentru care voiam să cumpărăm bilete, am încercat să plătim cu cardul. Mă rog, biata Diana a încercat. Femeia de la casă a certat-o că nu i-a zis de prima oară că nu are card de credit. Apoi, am încercat eu să plătesc, m-a întrebat și pe mine nu știu ce legat de card, m-am pierdut o secundă și apoi s-a răstit la mine de vreo 2 ori să-i arăt cardul. Ori ești perfect, ori…stai acasă.

Știu că e doar jumătatea articolului, dar o să spun de pe acum că nu cred că mă voi întoarce în Austria. Nu mai am de ce, Viena e văzută și nici nu sunt fan al sporturilor de iarnă. Case closed.

Transportul în Viena

Ok, sunt cam supărată pe austrieci, dar trebuie să-i dai Cezarului ce-i al Cezarului. Transportul este incredibil de bine pus la punct. Probabil cel mai eficient sistem pe care l-am testat, alături de cel din Berlin. Oriunde ai locui în oraș, vei avea o gură de metrou aproape, iar autobuzele vin destul de frecvent și la timp. Au o linie de tramvai care merge din centru chiar până la marginea orașului, direct la centrul comercial unde se află Primark. Evident că trebuia să ajungem aici. Inițial am avut rețineri pentru că nu se afla în centrul orașului sau în oraș per-se, dar trust me, cu transportul lor te poți plimba oriunde vrei.

Noi ne-am luat un pass de o săptămână ce a costat 17 euro și includea absolut toate liniile, tramvai, autobuz și metrou. Ca și idee, cel de 72 de ore costă tot 17 euro. Faceți un calcul cât stați și vedeți cum e mai avantajos. Am luat biletele direct din aeroport. Desigur, pentru transportul de la aeroport în oraș sunt costuri separate.

Intrarea la metrou funcționează pe principiul honesty is the best policy. Adică nu au aparate la care trebuie să validezi biletul ca să intri, ci…treci direct. Însă au controlori și dacă te prinde unul, o să fie cam nasol. Amenzile sunt mari și austriecii nu vor negocia cu tine. Ceea ce mi se pare normal, călătorești, atunci plătești. Doar să aibă și o atitudine ok.

Ce nu am reușit să aflu și pentru asta poate veți fi voi în gardă, anume dacă pass-ul valabil o săptămână trebuie validat în autobuz și tramvai (acolo au aparate). Teoretic, aș zice nu, căci acest bilet e mult mai mare decât unul single, de exemplu, și nu are cum să fie compostat.

Obiective de vizitat

Muzeele au fost scumpe și pentru mine luna decembrie a fost deja încărcată de cheltuieli. Am fost și în Strasbourg, am avut zile de nașteri, cadouri de Crăciun de luat, o mie de Secret Santa-uri. Așa că împreună cu Diana am compus o listă cu obiective de vizitat care să fie affordable și să avem ce să facem în acele 4 zile (de luni dimineața până joi seara).

Ce este tricky în această perioadă de sărbători cu Anul Nou, 1 ianuarie etc este faptul că unele muzee pot fi închise sau să aibă un program diferit. Din acest motiv a fost destul de dificil să facem programul pe zile, dar zic că in the end ne-am descurcat foarte bine. Iată ce am vizitat:

  1. Grădina de la Palatul Schonbrunn – Vara sunt convinsă că e un loc desprins ca din Rai, căci și iarna a avut un farmec aparte. Noroc că am avut și vremea bună și ne-am bucurat de priveliște. Nu am vizitat Palatul căci era destul de scumpă intrarea, dar nu ne-am ofticat. Și în exterior a fost perfect. În aceeași zonă este și Grădina Zoologică și eram gata-gata să ne luăm bilet, dar băieții nu erau așa entuziasmați, deci am renunțat și eu și Diana. Cred că am ales bine, căci după aia, ca să ieșim din parc, a trebuit să mergem pe lângă gardul grădinii. Fiind iarnă, nu mai erau decât niște crengi uscate la boscheții ce împrejmuiau gardul animalelor. Deci, am văzut o parte din animale pe gratis. 😀 Intrarea este gratis.
  1. Parcul de distracții Prater – Nu sunt un client tipic al parcurilor de distracții. Am rău de mișcare chiar și în cele mai inofensive aparate. Nu mă pot da în leagăn fără să mă ia amețeala, de exemplu. Dar îmi place să-mi însoțesc prietenii la distracție, să îi văd că se simt bine. Am fost la Prater în 2 seri, am făcut turul în Casa Groazei, m-am dat în mașinuțe și mi-am înfrânt și frica pentru un carousel. Intrarea în parc este gratuită, plătești în ce vrei să te dai. Prețurile variază cam între 2.5 – 5 euro, mi s-au părut acceptabile. Dacă vă prind foamea în parc, neapărat să mergeți la Rollercoaster restaurant, are un design foarte mișto.
Viena
Viena
Viena
  1. Grădina cu fluturi – Avea șanse să fie un tourist trap, dar ne-a plăcut foarte mult. Este o seră decorată pitoresc și adăpostește sute de fluturi tropicali care zboară liber într-un spațiu ce se aseamănă mediului lor natural. Temperatura este de 27 ° C și umiditatea de 80%. Unii fluturi stau complet nemișcați, ai impresia că sunt morți. Poți să ai marele noroc să se așeze un fluture pe tine. În seră sunt numai plante false ce sunt unse cu miere pentru fluturi. Mi se pare o variantă foarte smart pentru a întreține cât mai ușor sera. Intrarea costă 8 euro și chiar merită.
Viena
Viena
Viena
Viena
Viena
Viena
Viena
  1. Muzeul Avortului și al Contracepției – simt că vreau să fac un articol dedicat despre acest muzeu, căci am aflat lucruri foarte interesante which deserve their own spotlight. Vă recomand să ajungeți aici, oricum. Nu vă gândiți că trebuie să aveți o înclinație spre lucrurile sexuale ca să veniți la muzeu, nu este despre asta, ci despre istorie, politica unor regimuri totalitariste și natura umană. Și niște biologie, da. Intrarea este 8 euro.
  2. Piața de mâncare Naschmarkt o piață de mâncare destul de mică și cu prețul destul de mari. Diana și-a luat iubirea vieții ei, ceva dulce cu Nutella. Eu mi-am luat fructul dragonului – o jumătate de fruct (!) – și am dat 5 euro pe el. Nu se compară cu piețele de mâncare din Spania, de exemplu. Puteți da skip.
Viena
Viena
Viena
Viena
Viena
  1. Grădina zoologică Leinzer – Dacă ajungeți în Viena de Anul Nou și nu știți ce să faceți pe 1 ianuarie, iată. Mergeți la Leinzer, acest parc natural ce se întâmplă să aibă animale pe care nu am reușit să le vedem, dar ne-am bucurat de o plimbare excelentă în natură și am vizitat și un conac (despre el, curând). Mi-a plăcut tare mult și chiar dacă parcul se află la marginea orașului, transportul excelent te aduce foarte ușor acolo. Intrarea este gratuită.
Viena
Viena
Viena
Viena
Viena
  1. Cafenele – Viena cred că este orașul unde am băut cea mai bună cafea din câte știu. Vienezii au cultura cafelei și a ceaiului, din acest motiv au și atâtea cafenele celebre ce sunt precum niște locuri de pelerinaj, oameni ce stau la coadă ca să prindă un loc. Astfel de cafenele sunt Cafe Schwarzenberg, Cafe Landtmann, Cafe Homburg și, cea mai cunoscută, Cafe Central. Cafeaua din Viena, indiferent de unde am băut-o, mi s-a părut gustoasă. Da, ăsta e cuvântul.
Viena
  1. Catedrala Sf. Ștefan – Momentan suportă niște reparații pe fațada exterioară, dar este ok de vizitat. Recunosc, interiorul nu m-a dat pe spate, pare genul de loc unde merită să o pozezi doar pe afară. Așa mi s-a părut că este și catedrala din Strasbourg, incredibil de frumoasă pe exterior și doar ok pe interior. Oricum, intrarea este gratuită, așa că merită să o vizitați.
Viena
  1. Biblioteca Națională – Austriecii zic că este una dintre cele mai frumoase biblioteci din lume. Nu contest, arată foarte frumos, dar pentru mine rămâne în top Trinity College din Dublin. Sala are aproape 80 m lungime și 20 m înălțime și este încununată de o cupolă decorată cu fresce. Aici sunt expuse peste 200.000 de volume. Intrarea este 8 euro.
Viena
Viena
Viena

Mâncarea în Viena

Dacă mergi în Viena, atunci trebuie neapărat să încerci șnițelul, ștrudelul, gulașul și ciocolata. le-am încercat pe toate și am fost mulțumită. Nu am fost în căutarea celui mai bun șnițel, deși asta era mâncarea mea preferată când eram copil, întrucât nu au o bucătărie care să mă atragă în mod special. La fel m-am simțit și când am fost în Berlin. În schimb, cel mai mult mi-a plăcut faptul că am descoperit un restaurant asiatic absolut excelent, cu prețuri foarte decente și mâncare delicioasă. Se numea Wok and More. Neapărat să veniți aici când muriți de foame. Sau chiar și când doar vă e poftă. Aveau și un all you can eat de prânz cu doar 12 euro. Plus, e amplasat fix în centru.

Viena
Viena

Prețurile în Viena

Decente ținând cont că vorbim de Viena. Nu ne-am aruncat să facem cheltuieli mari la muzee și alte locuri asemenea, dar nici nu ne-am zgârcit aiurea. Masa de dimineață am luat-o în cameră, cu lucruri cumpărate de la supermarket. Astfel că, 4 adulți, cheltuieli de mâncare, transport, intrări în diverse locuri, a însemnat un total de 673 euro pentru 4 zile full. Deci, cam 170 euro de persoană. La astea se adaugă și suveniruri, ce shopping am mai făcut fiecare, dar cam asta ar fi baza.

Cazarea a costat 100 euro de persoană, biletul de avion dus-întors (am zburat cu Austrian Airlines) a fost tot 100 euro. Deci să spunem că un city break de 4 zile în Viena te costă 370 euro.

O să mă mai întorc în Viena?

De bunăvoie, nu cred. Nu îmi place să mă reîntorc în locurile în care am mai fost, vreau să profit de timp și bani să descopăr un loc nou. Reîntoarcerea o voi păstra ca și obicei când voi bătrână și melancolică. Însă în Viena nu mă mai întorc nici la bătrânețe. Am văzut, mi-a plăcut, dar oamenii au lăsat de dorit.

Vouă v-a plăcut orașul?

4 țări în 22 ore

4 țări în 22 ore

De fiecare dată când experimentez un ”traseu” d-ăsta de țări mai complicat, cu escale, cu schimbat tren, alergat după nu știu ce autobuz etc, îmi spun că nu mai fac asta data viitoare. Și tot ajung să fac asta. Cam ce îți spui și după ce te îmbeți, cred că e un principiu similar. În cazul călătoritului e simplu de ce revin din nou și din nou la aceleași metode. Nu am bani. Asta e, sunt prea săracă cât să iau avion direct, la cursă de linie și mai știu eu ce. Este și foarte adevărat că uneori, pe anumite rute, nu ai încotro decât să faci tot felul de combinații ca să ajungi la destinație.

În Strasbourg am ajuns cu greu și am plecat la fel de greu. De aici a pornit și pățania mea de la începutul lunii decembrie, când din cauza grevei feroviare din Franța, mi s-au dat peste cap șansele de a călători decent chiar și pentru o săracă. La dus aveam bilete de autobuz / autocar din Luxembourg până în Strasbourg și trebuia să ajungem până în prânz, am ajuns la 6 seara, după ce șoferul de autocar ne-a ”uitat” în parcare. Compania de transport (Bla Bla Bus) a zis literalmente să ne descurcăm singuri și să așteptăm următorul autocar, ce venea în vreo 3 ore. Super, francezii sunt minunați. Dar o să fac fast forward la drumul de întoarcere căci am fost contra cronometru.

Pe scurt, traseul meu spre casă era următorul: din Strasbourg trebuia să merg cu autocarul 3 ore până în Luxembourg; în Luxembourg trebuia să ajung la o anumită parcare de unde luam autocar alte 3 ore până la aeroportul din Charleroi (Bruxelles), de unde luam avion 2 ore până în București, iar de la noi trebuia doar să mai traversez traficul unei zile obișnuite ce putea fi egal ca timp cu durata cursei Bruxelles – București. SUPER, plimbare prin multe țări.

Duminică, 8 decembrie

17:10

Am ajuns ca niște zâne (eu și prietenii mei ce locuiesc în Luxembourg, Corina și Roby) la gara din Strasbourg, unde trebuia la ora 18 să luăm trenul (nu direct, Doamne ferește, cel puțin o schimbare de sărit de pe un peron pe altul) către Luxembourg. Ne-a costat doar 40 euro de persoană să obținem un loc amărât la clasa 2-a. Tanti de la ghișeu ne-a spus că nu mai circulă niciun tren pentru că…grevă. Greva ținea de câteva zile oricum, circulau trenuri, dar limitat. Oh well, în ziua aia s-au decis să anuleze niște curse.

Nasol, următorul tren ar mai fi fost a doua zi. Adică luni când eu aveam zbor la 11 dimineața în Belgia și nici măcar nu eram în Luxembourg, ci în Franța. Rapid am făcut niște calcule. Cât mă costă să iau un bilet de tren a doua zi (STR – LUX), apoi alte bilete de autocar (LUX – BRU) și apoi alte bilete de avion (BRU – BCH)? Plus o noapte de cazare în funcție de cum găseam biletele de avion în Bruxelles. 500 – 600 euro lejer. Also, asta a fost una dintre vacanțele alea rare în care am plecat ca o panseluță fără asigurare. Exclus să plătesc banii ăștia, căci dacă ajungeam în situația asta mă lecuiam de vacanțe prin țări străine vreo câteva luni bune.

18:00

Am reușit să găsim bilete la un autocar ce pleca la 1 noaptea spre Luxembourg. În condițiile în care eu la 6 dimineața trebuia să iau tot din Luxembourg autocarul numărul 2, dar mai întâi trebuia să mă opresc la prietenii mei acasă să-mi iau și bagajul. Aveam deja un ghimpe în coaste că nu o să mă încadrez deloc .

Mai trebuia și să ne găsim o ocupație timp de 7 ore. Cazare nu mai aveam, afara era frig, târgul de Crăciun era aproape de închidere, ce să mai facem? Am plecat iar în centru, am intrat prin magazine, prin galerii, am pozat brazi, luminițe și am mâncat iar.

21:00

Frig, oboseală, unde putem sta ieftin până la miezul nopții? Răspunsul a fost…un McDonald’s murdar, care era deschis până la ora 23 doar. Am stat acolo, am băut vreo 2 ceaiuri, m-am chinuit să găsesc o priză și am scris articolul pentru Strasbourg pe telefon. Un mic glitch cu WordPress mobile a fost de ajuns și am pierdut tot articolul. M-am apucat să îl rescriu, pentru că de ce nu. Aveam deja o seară prea relaxantă.

23:00

Am plecat să căutăm un alt McDonalds.

23:30

Am găsit un McDonalds și mai murdar decât primul. Nu înțeleg de ce fast food-urile în afară au condițiile astea. Era atât de jenant încât nici nu m-am mai prefăcut că o să-mi comand ceva. Am vrut doar să stau la căldură. Mai erau și alții ce păreau homeless și stăteau și ei la căldură.

0:45

Am ajuns în stația de autobuz de unde trebuia să luăm autocarul spre LUX.

Luni, 9 decembrie

01:25

Autocarul a avut o întârziere de 5 minute. Deja cronometram totul și mă cuprindea panica. Eu oricum am o problema cu timpul, mi se pare că niciodată nu e de ajuns. Eram obosită, nedormită, nervoasă, autocarul era plin de oameni care ocupaseră 2-3 locuri pentru somnul lor. Am ocupat și noi 4 locuri și m-am băgat la somn în cea mai inconfortabilă poziție.

O4:15

Am ajuns în Luxembourg, în parcarea de mașini unde era oprirea.

4:20

Ne-am chemat un taxi ca să ne ducă în cealaltă parte a orașului să-mi iau bagajele.

4:45 – 5:10

Mi-am strâns bagajele, am mai mâncat ceva, minunații de Corina și Roby mi-au făcut un pachețel de mâncare pentru drum. Două sendvișuri, fructe și apă. M-am simțit atât de iubită <3 Mi-au dat și instrucțiuni cum să mă reîntorc în parcare cu autobuzele de noapte. Căci, desigur, aveam de prins vreo 2…

5:50

Am ajuns în parcare după o mică spaimă, am crezut că am greșit stația de autobuz când am schimbat autobuzul. L-am sunat pe Roby și m-a ghidat. E bine să ai prieteni.

5:55

Ploua și era foarte frig, m-am adăpostit în stația de autobuz. Eram cheaună și stresată că nu o să ajungă autocarul la timp și o să pierd avionul și că rămân prin țări străine.

6:20

Ajunge autocarul cu o întârziere de 7 minute. Mi s-a luat o povară de pe umeri. Aproape, căci cine știe ce se putea întâmpla pe drum.

8:45

Am ajuns la aeroportul Charleroi după alte 2 ore chinuite de somn. Control securitate, verificare act identitate, am urcat în avion și am decolat în jurul orei 11.

14:20

Am aterizat pe Otopeni după 2 ore de dat scroll pe telefon și luptat cu senzația de rău ce apare după nesomn.

14:20 – 15:00

Cât a durat tot procesul de ieșit din aeroport, plus găsit taxi.

16:00

În sfârșit acasă după ce am făcut 1 oră un drum ce poate fi 15 minute. Baie, mâncare, Netflix și somn, căci a doua zi aveam muncă.

The end

Never again? Posibil să mă reîntorc în Luxembourg în curând urmând același traseu de țări, dar fără Strasbourg.

Voi aveți vreo vacanță în care ați experimentat rute complicate? Să fie nevoie să traversați cinșpe țări ca să ajungeți la destinație? 😀

țări