Etichetă: madrid

Unde poti depozita bagajele in strainatate

Unde poti depozita bagajele in strainatate

Ni se poate întâmpla tuturor. Avem noroc de zbor de întoarcere târziu, iar check-out-ul de la cazare este dimineața, la ora 10 sau maxim 11. Mai aveți câteva ore bune de petrecut în oraș până la plecarea spre aeroport, deci și niște valize / geamantane de cărat.

Ce este de făcut? Well, prima opțiune ar fi să discutați cu gazda să vă păstreze bagajele până când le puteți lua, la plecare. Cred că în majoritatea cazurilor nu o să aveți nicio problemă, adică nu mi s-a întâmplat nici mie să mă refuze cineva cu depozitarea lor temporară. Cred totuși că sunt mai multe șanse în cazul în care rezervați la hoteluri sau pensiuni decât apartamente de tip Airbnb, propietarii mai pleacă, nu sunt mereu disponibili, iar în perioadele aglomerate, camerele / apartamentele trebuie curățate pentru a primi noii oaspeți, deci mai greu de păstrat bagaje.

De altfel, un alt motiv pentru care nu este mereu la îndemână să lași bagajele la cazare este pentru că la întoarcerea din centru spre aeroport ar trebui să mai faci un ocol până cazare. Doar dacă ai noroc și stai pe lângă gară sau chiar în centru astfel cât drumul să fie direct. De exemplu, în Copenhaga, am stat chiar lângă gară și am lăsat bagajele la hotel, unde aveau un spațiu dedicat pentru așa ceva. Practic, plăteai o anumită sumă (nu mai știu cât, din păcate) destul de ok și îți puteai lăsa bagajul acolo toată ziua, încuiat într-un dulap.

Însă în situația în care nu aveți luxul unei cazări accesibile, să știți că există business-uri pentru depozitarea bagajelor (storage lockers). Au centre peste tot în oraș astfel că nu trebuie să îți faci griji că nu ai unde să le lași sau că te chinui să le recuperezi apoi.

Lock & Be free – Madrid

În Madrid am avut fix genul de situație de care spuneam mai sus, cazarea fiind foarte departe și cu nicio rută directă centru – aeroport, așa că am căutat pe net opțiuni. Am găsit această firmă ”Lock & Be free” ( un nume foarte sugestiv), am văzut că se deschidea la ora 10 o locație chiar în centrul orașului și am mers acolo să ne lăsăm trolerele. Am plătit cred că 10 euro 1 dulap unde au intrat toate bagajele pe care le aveam și le-am lăsat toată ziua acolo. Am și semnat nu știu ce foaie, a fost un proces destul de simplu și rapid.  Locația este păzită cu camere de supravegheat.

În teorie ar trebui să faci rezervare online ca să prinzi un loc liber. Noi am avut noroc dacă am venit fix când s-a deschis, am prins un dulap liber. Am lăsat bagajele înăuntru, am setat o parolă pentru seif astfel cât să o știm doar noi. La plecare, am venit frumușel, am băgat parola, ne-am luat trolerele și la nici 5 minute am ajuns la o stație de metrou și am plecat spre aeroport.

Stasher – Pisa

Și aici am avut o situație de ”e prea complicat să ne întoarcem la cazare”, cu ceva ore bune de petrecut prin oraș. Am căutat pe internet soluții de storage în Pisa. Am găsit vreo 2-3 variante, nu foarte multe, căci vorbim până la urmă de un oraș mic. Plin ce turiști, ce-i drept. Am dat peste Stasher care este un fel de Vola sau Momondo al bagajelor, căci ei nu au locații owned, ci prin intermediul lor poți să book-iești să îți lași bagajele în diverse locații păzite. Funcționează destul de simplu. Alegi locația în care vrei să lași bagajul, în cazul meu ca și zonă a fost gara și el îți oferă o listă de locuri. Am ales un hotel ce era fix lângă gară, am bifat ora estimativă la care voi lăsa bagajele și la care le voi ridica. Am plătit 12 euro (6 euro de persoană) online și am primit un cod de rezervare pe mail.

Am mers la hotelul respectiv, am arătat rezervarea, ne-au preluat bagajele și ne-au dat niște jetoane cu numere. Simplu și super rapid.  La fel, la întoarcere, doar le-am ridicat, am mers 200 de metri și am intrat în gară. De acolo  am luat trenul rapid spre aeroport.

Îmi plac mult opțiunile astea de storage, căci te scutesc de multe bătăi de cap. Însă, oricât de safe ar fi, vă recomand să nu vă lăsați banii și actele, nu se știe niciodată.

Top lucruri ciudate din vacantele mele

Top lucruri ciudate din vacantele mele

Ciudat este un cuvânt prea dur, dar era mai scurt decât „neobișnuit”, care ar descrie mai bine ce vreau eu să vă povestesc mai jos. Probabil dacă mă citiți de ceva vreme ați văzut că am multe impresii din locurile pe care le vizitez și, uneori, lucrurile mai „ciudate” se pierd în amalgamul de informații pe care îl ofer în fiecare articol.

Tocmai din acest motiv scriu treaba asta, ca să ne minunăm împreună de niște chestii, unele pe care poate și eu am omis să le zic. Știți, genul ăla de lucruri pe care le povestești prietenilor și ei nu te cred pentru că știau altceva. Genul de lucruri care te fac să spui „serios? nu aș fi crezut asta.”

O iau într-o ordine aleatorie.

1. Cel mai bun churros l-am mâncat în Irlanda

Și acest lucru nu se întâmpla nici măcar în Dublin, ci într-un orășel numit Howth. Primele churros (nu știu pluralul) au fost mâncate în Madrid după ce așteptasem cu nerăbdare să încerc. Pentru că nu aveam termen de comparație la momentul respectiv, mi-am zis că e ok,  poate nu neapărat de mine. Apoi, l-am mâncat pe cel din Howth, luat de la un mini street food și mi-am dat seama că în Madrid servisem, de fapt, o poșircă. Nu mă înțelegeți greșit, nu zic că acum trebuie să mergeți în Irlanda pentru asta, doar așa a fost norocul meu. Și a fost divin de bun churros-ul din Howth. Mai vreau.

2. Nu mănânc pizza când merg în Italia

Înainte să vă panicați, să știți că mănânc multe paste, în schimb. Le ador și merg excelent cu un vin alb. Ce dor îmi e de vremurile în care savuram combinația asta și aveam vedere la Lacul Como. Evit pizza pentru că nu pot să o mănânc cu vin sau să am înainte un aperitiv de brânzeturi sau Carpaccio. Deci decizia mea de a nu mânca pizza pornește mai mult de la vin și aperitiv, căci nu se potrivesc foarte bine pentru stomacul meu. Și cred că una dintre cele mai dezamăgitoare pizze le-am mâncat în Burano (Veneția), dacă stau bine să mă gândesc.

3. Primul zbor a fost la Roma…

…în 2015. Yey, I am such a baby. Până atunci călătorisem doar cu autocarul sau cu mașina.

4. Am plătit 20 euro pentru un film, în Londra

Biletul de film mai era și pentru studenți. Deh, m-am dus eu în centru, la cinematograful Odeon (care ar fi un corespondent pentru Patria la noi, dar mai high class) să văd un film. Cred că prețul biletului includea și reclamele, pentru că am stat 40 minute să văd reclame până când a început proiecția.

5. Am stat o săptămână în Maroc și am avut doar un troler de copii cu mine

Da, ați citit bine. Un bagaj super mic în care am înghesuit haine, suveniruri și un fruct Papaya, pentru că de ce nu. Îl luam de la sursă, nu ca toți săracii, din țară de la Mega Image. Și la ce noroc am eu, când am ajuns acasă cu el, s-a stricat și nu am mai putut să îl mănânc.

6. În Barcelona am făcut 30 km pe jos în fiecare zi

Cred că este orașul în care am mers cel mai mult pe jos. În cele 4 zile am strâns vreo 100 km. Aveam dureri mari de picioare în fiecare seară.

7. Am dormit în deșert, la cort

Și am murit de frig. Poate nu vi se pare ceva foarte neobișnuit, doar o să țin minte toată viața acele momente când mă gândeam că o să răcesc foarte tare, o să am probleme cu ovarele sau altceva similar și că o să mor. Sună dramatic, dar dormitul într-un cort (cum e ăla de nuntă) la minus  nu știu câte grade și cu vânt puternic e o experiență foarte intensă.

8. Am vizitat 10 magazine Primark

Sunt obsedată de aceste magazine și nu mă pot abține să nu fac „puțin” shopping când îmi iese unul în cale. Îmi e jenă să spun cât am cheltuit în aceste vizite.

9. Cel mai „ieftin” muzeu a fost în Suedia

Țări nordice, scump, domne, scump. Aici era mai ieftin. În Malmo am vizitat un muzeu dintr-un castel și intrarea a fost doar 18 lei. Cred, și dacă nu mă lasă memoria, că ăsta este cel mai ieftin muzeu vizitat de mine. Și câte am văzut pentru 18 lei! Mai multe expoziții de artă, dintre care una dedicată vestimentației din filmele anilor 40 și cum a evoluat garderoba la Hollywood. Apoi, în același tur am văzut un aquarium foarte fain, cu multe specii de pești, cât și o expoziție cu animale împăiate. Neașteptat de multe lucruri pentru acest preț.

10. Cel mai ieftin bilet de avion m-a costat 60 lei

Dus-întors spre Milano. Am cumpărat biletul în creierii nopții, mai că mă frecam la ochi că nu îmi venea să cred cât de ieftin este.

Cam astea sunt „ciudățeniile” mele. Ar fi probabil mai multe de zis, dar pe măsură ce îmi mai amintesc, le mai notez și apoi o pun de un articol nou. 🙂