Etichetă: Ploiesti

Palatul Micul Trianon

Palatul Micul Trianon

Palatul Micul Trianon face parte din căutarea mea continuă de locuri istorice ce păstrează farmecul vremurilor de demult. În unele cazuri locurile astea sunt reabilitate, într-o condiție bună și pot fi vizitate, alteori (și de cele mai multe ori) sunt într-o stare deplorabilă.  Știu că plec la drum să vizitez ruine, o zice și Google Maps. Și multe locuri dintr-astea nu sunt accesibile publicului, din păcate sau…din fericire. Din păcate, pentru că îmi doresc neapărat să le descopăr mai în detaliu și știu că sunt tipul de cetățean care să trateze cu respect ceea ce vizitează. Din fericire, pentru că știu că sunt mulți ”cetățeni” care fură și distrug aceste monumente. Nu doar statul român nu își face treaba, ci și acei oameni care au furat tot ce s-a putut doar pentru că așa au considerat că trebuie să facă. Încă mă gândesc cu milă la conacul Marghiloman care a fost jupuit complet și aproape că i s-au furat și niște stâlpi de rezistență.  Asta după ce au furat fierul care alcătuia balconul.

Palatul Micul Trianon se află în Florești, un sat din județul Prahova, la vreo 45 de minute de București.  Este construit pe domeniul Cantacuzino de Gheorghe Cantacuzino și a fost construit în stil francez  și proiectat de același arhitect care a imaginat și Palatul Cantacuzino din București, unde se află Muzeul George Enescu. Nu îmi pot închipui decât ce bijuterie arhitecturală era pe vremuri și cât de dureros este să o vezi acum în paragină. Palatul este împrejmuit de un gard, altminteri ar fi un pericol mult prea mare să intri. Sunt multe părți ale sale ce par că nu mai rezistă și se pot prăbuși în curând.  Palatul este inspirat după cel din Grădina Versailles, din Franța. Se află pe un domeniu imens și lângă el pare că ar fi fost cândva niște fântâni arteziene.

Domeniul arată absolut superb pe timp de toamnă, chiar și așa părăsit cum este. Am descoperit un copac imens, vechi de vreo 100 ani, cel mai probabil fiind singurul care a văzut palatul ăsta în splendoarea sa. Palatul avea pe vremuri 15 încăperi și construcția a fost finalizată la moartea lui Cantacuzino, în 1913, acesta murind de pneumonie.

Pe domeniu se mai află și un mic turn de apă, înalt de 30 metri.  Nu se poate ajunge în vârf întrucât o parte din scară s-a prăbușit.

De altfel, în clădirile anexe ale palatului, precum cea de mai jos,  funcționează un spital TBC înființat după 1965. Pentru a putea restaura palatul ar fi nevoie de mutarea acestui spital și de  refacere a zonei, ceea ce implică inclusiv înlocuirea unui strat de pământ de jumătate de metru.  În prezent, palatul aparține unei firme Newstech Investment și ar fi nevoie de milioane de euro pentru a-l putea reabilita complet. Palatul Micul Trianon este pe lista monumentelor istorice din județul Prahova.

Palatul Micul Trianon

Muzeul Ceasului in Ploiesti

Muzeul Ceasului in Ploiesti

Singurul ceas pe care-l port la mână este Apple Watch-ul care trebuie să-mi monitorizeze activitatea fizică. De când cu smartphone-urile și tehnologia în general, nu știu câți oameni mai cumpără ceasuri pentru funcția lor de bază, anume să vezi cât e ora. Acum ora poate să ți-o zică și cuptorul și frigiderul și așa mai departe. De trezit mă trezește telefonul după ce îi dau cele 5 snooze-uri regulamentare.

Ceasurile obișnuite devin acum cu atât mai valoroase și mai deosebite.  Am acasă 2 ceasuri de perete și le am strict din motive de design. Unul dintre ele este în formă de vinil, deci arată retro și dă un aer aparte în sufragerie. Nu i-am mai pus baterii, am zis să rămână de formă. Celălalt e în formă de pixel, deci este și el mai special și stă pe hol ca să nu îi auzim ticăitul. Nici la ăsta nu cred că ne uităm vreodată să vedem cât e ora.  În general în ziua de azi cred că ele au devenit mai mult niște accesorii, fie de design, fie pentru ținute.

Muzeul Ceasului

În Ploiești se află acest Muzeu al Ceasului despre care am tot auzit că este foarte frumos, plus recent renovat. Musai musai să ajungi la Muzeul Ceasului, Simona. Da, am ajuns, mulțumesc celor ce mi l-au recomandat. Mi-a plăcut? Da, au fost 20 minute relaxante, în care am realizat că ar trebui, totuși, să fiu și pasionată de ele ca să mă pot bucura mai mult.

Muzeul adăpostește peste 1000 de piese, dar desigur, nu toate sunt expuse. Cele mai vechi dintre acestea datează de pe la 1544 și 1562 și sunt multe tipologii de ceasuri pe care le puteți vedea: de buzunar, muzicale, ceasuri masive cu diverse ornamente gravate, ceasuri de perete, plus unele care au aparținut unor mari personalități românești. Mai exact veți vedea ceasuri ce au aparținut lui Mihail Kogălniceanu, Nicolae Iorga, Vasile Alecsandri, Alexandru Ioan Cuza și alții.  Ceasurile sunt expuse în interior cronologic, după vechimea acestora.  De asemenea, ceasurile sunt apreciate după mai multe criterii (dincolo de specificitatea lor), anume vechime, meșter, materialele din care sunt fabricate și valoarea memorială.

În caz că vă știți pasionați de misterul timpului și ce-l măsoară sau vreți să ”pierdeți vremea” în mod constructiv prin Ploiești, puteți să dați o fugă până la muzeu. Și dacă apoi mai aveți timp la dispoziție, treceți și pe la Muzeul Hagi Prodan, este la 3 minute de mers pe jos. O să vă placă.

Poze:

 

Casa de Târgoveț Hagi Prodan

Casa de Târgoveț Hagi Prodan

A venit toamna și nimic nu mă încântă mai tare. Am răcit și frigul mi se pare că a venit un pic mai repede decât mă așteptam, dar nimic nu poate să-mi strice bucuria faptului că e toamnă și soare afară. Este fix vremea potrivită pentru mine să-mi reiau expedițiile dragi. Weekend-ul trecut am pornit spre Ploiești căci am descoperit pe Instagram această casă veche de boier numită Casa de Târgoveț Hagi Prodan. 

Posibil să fie cea mai veche casă din Ploiești în momentul de față, fiind construită în jurul anului 1785, pentru un negustor de al locului. Casa este de tip țărănească de epocă, din zona de deal (fiind construită pe un parter înalt) și are puternice influențe orientale. În anii 1801-1802 fata primului proprietar primește casa ca și zestre la căsătoria sa cu Ivan Hagi Prodan.  Acesta era de din Bulgaria, fiind posibil de origină bulgară, sârbă sau aromână. Acesta era fruntaş al breslei căldărarilor din Ploieşti.  La începutul secolului 20 casa devenise o ruină și urma să fie demolată  când a fost salvată de arhitectul Toma Socolescu. Astfel a fost cumpărată și restaurată de primărie.

De-a lungul anilor Casa de Târgoveț Hagi Prodan a cunoscut mai multe etape de restaurare. În 1953 a fost declarată monument de arhitectură, devenind primul muzeu din istoria orașului. Ultima inaugurare a casei a fost în 2005. O altă informație interesantă este faptul că din 1985 până în 2003 a găzduit o expoziție permanentă dedicată Nichitei Stănescu.  Nu înțeleg de ce ai avea aceeași expoziție timp de 17 ani.

Decorul este o combinație de elemente tradiționale românești cu elemente ce provin din arhitectura orientală. Camerele au obiecte de mobilier sculptate cu foarte multe detalii.  Sufrageria, de exemplu, are tavanul din lemn închis la culoare sculptat în motiv stelat. Toate obiectele sunt lucrate manual.

Intrarea este 8 lei și sunteți acompaniați de un ghid care vă povestește despre istoria casei. Se află pe Strada Democrației nr2, în apropiere de Muzeul Ceasului.