
50 de impresii din Lefkada
M-am întors în Grecia după o pauză de 4 ani în care am vizitat alte meleaguri în luna august. Sau în care nu am vizitat mai nimic și mi-am plănuit concediile în afara extra-sezonului pentru că-i mai ieftin și mai puțin aglomerat.
De Lefkada auzisem numai lucruri de bine, iar un search pe Google m-a convins că ăsta e locul perfect pentru întoarcerea mea în Grecia. Se alătură minunatei liste de Corfu, Halkidiki și Salonic. Cele de 50 de impresii, mai jos:
1. Ca să ajungi în Lefkada ai 2 modalități de transport: mașina sau avionul. Recomand cu tărie avionul, cred că e evident de ce, dar biletele trebuie luate foarte din timp, altminteri costă cât chiria unui apartament pe o lună. Și ăsta e prețul doar de o persoană. Dacă mergi cu mașina, va dura ceva drumul și ar fi indicat să fie făcut cu un popas pentru a evita oboseala cruntă.
2. Drumul până în Lefkada (cu mașina) durează 13 ore, dar nu le-am făcut dintr-o bucată, ci mai întâi ne-am oprit în Metsovo, un mic orășel ce se afla pe traseul nostru.
3. Metsovo e un mic oraș în munți, cu o priveliște superbă a văii, unde toate clădirile sunt aproape identice (faianță albă și cărămidă) și are un aer foarte pitoresc. Străduțele sunt înguste, iar accesul cu mașina e foarte dificil, dar nu imposibil. Fiind plasat pe coama unui munte, e foarte răcoros și destul de liniștit.
4. Am nimerit la un hotel simpatic, se numea Hotel Adonis, în caz că vă tentează. Camerele erau curate, iar proprietara ne-a primit cu drag și a fost foarte amabilă cu noi.
5. Vă mai spun că aici am luat un mic dejun (bufet suedez) cu doar 15 euro pentru 4 persoane. Știu că poate nu e o comparație fair, dar îmi amintesc cum la hotelul din Barcelona cereau 40 de euro/persoană pentru mic dejun. Yep.
6. În Lefkada, am stat în zona Nikiana, care nu are nimic special, poate d-asta am și găsit acolo cu preț mai bun. Nu cred că avea vreo plajă deosebită.
7. Am închiriat un apartament cu bucătărie și toate cele, care avea o super priveliște, este cel de aici.
8. Recomand pensiunea, în fiecare zi se făcea curățenie în cameră, erau schimbate prosoapele, iar proprietara ne-a făcut cadou o sticlă de vin în ziua în care am sosit. Plus, instructaj cu locurile cele mai bune de mâncat/vizitat pe insulă.
9. Lefkada are un relief și un peisaj asemănător cu cel al insulei Corfu, de altfel sunt destul de apropiate. Trebuie să știți că insula e foarte greu de ”descoperit” la picior, e indicat să vă deplasați cu mașina. Din mai multe motive:
– nu prea au trotuare, e destul de periculos să mergi pe jos în curbe și, mai ales, pe întuneric.
– deși faci 2 minute cu mașina până într-un loc, pe jos faci acea distanță în 10-15 min. Asta pentru că mergi în pantă sau urci, după caz.
– distanțele între stațiuni sunt destul de mari și deși au autobuze, le-am văzut foarte rar.
10. Dacă mergeți cu mașina personală sau închiriați una, trebuie să mai știți că în majoritatea cazurilor este dificil de găsit parcare. Sau că unele drumuri sunt foarte abrupte/înguste.
11. Dacă nimeriți totuși o parcare , să știți că puteți plăti începând cu 3 euro/ora/ziua, după caz.
12. Ca top things to do, pe lângă sporturile de apă, ce poți face în Lefkada, implicit Grecia? Plajă! Top 3 plaje conform Trip Advisor, Google și eu: Egremni Beach, Milos și Porto Katsiki.
13. În Egremni a fost un cutremur acum 2 ani care a distrus o bucată din stâncă și accesul nu mai este permis pe scări. Nu mai e sigur de coborât.
14. Aici aveți varianta în care luați o croazieră (ce include doar 3 plaje! nu 5 sau 7, că pierdeți o zi întreagă alergând de colo colo) până la Egremni și Porto Katsiki și în program sunt incluse 2 ore de lenevit per plajă. Costul e de 20 de euro de persoană.
15. Vă recomand agenția Makedonia Palace, ne-am luat biletele de la o tipă din Chișinău ce ne-a făcut niște super recomandări. O să vedeți mai jos. 🙂
16. În prima zi de explorare a insulei, am mers să vizităm Plaja Milos. O frumusețe de plajă sălbatică! Erau 25 de oameni acolo pe fâșia de plajă, iar valurile absolut uriașe! Dacă credeați că ați văzut valuri mari, think again.
17. Nici vorbă de înotat acolo, cel mult stăteai la mal și te izbea apa, dar nu aveai cum să intri să înoți. Și spuma valurilor… era ca spuma de bere, atât de densă.
18. Se ajunge dificil acolo, trebuie să urci foarte multe cărări abrupte, iar apoi cobori alte cărări abrupte, dar merită efortul. Apa e azur curat și e superbă.
19. Milos e în Agios Nikitas, o stațiune micuță. Merită să mâncați la taverna care e față în față cu intrarea spre Plaja Milos. E foarte bună mâncarea și au și meniu în limba română. De altfel, am fost serviți de o româncă, care ne-a oferit cafea din partea casei.
20. În loc să faceți stânga spre drumul ce duce spre Milos, puteți merge înainte, treceți de toate cele 100 de taverne și ajungeți la o altă plajă, foarte mică, mai aglomerată, dar fără să mai urcați/coborâți coline.
21. Nu știu cum se numește plaja, e chiar după colț, cum s-ar spune, cu Milos și are o fâșie de nisip, plus baruri în apropiere dacă aveți nevoie de vreo bere. De fapt, cu 3 euro am luat o bere rece și niște alune de ronțăit și a fost cel mai bun snack ever! Jur, berea e cea mai bună când o bei ars de soare la plajă. În Grecia.
22. Era acolo un ritm alene al vieții pe care nu îl găsești acasă sau în marile orașe. Mi-a luat ceva timp să mă deconectez.
23. Grecii se uită mirați la tine dacă te văd agitat sau stresat ca și cum nu ar putea înțelege aceste 2 stări. This is how I want to live too.
24. Am ascultat numai muzică grecească ca să intru în ritmul vieții de aici. Ah, și Lana del Rey.
25. Lidl-ul lor arată mai bine decât al nostru, just saying. Oare la Lidlul din Grecia au săptămână grecească?
26. Apă, soare și mâncare – dieta grecească.
27. Și că tot vorbesc de dietă, vreau să vă spun că am slăbit cât timp am stat acolo, deși am mâncat pâine zilnic, la 2 mese.
28. Am mâncat feta la cuptor până am crezut că o să mor. N-am murit, mai vreau.
29. Totodată, mi-am dat seama că feta prăjită e tot ce îmi trebuie în viață.
30. În Nikiana, aproape de pensiune, am mâncat într-un loc cu o priveliște superbă – Taverna Pantheon – o recomand, prețuri ok și muzică grecească la un volum tolerabil. Ești servit chiar de patron și au o musaca de casă foarte bună.
31. Am mâncat ardei umpluți cu feta, incredibil cum ceva atât de simplu are un gust atât de bun. Viață e simplă în insulele grecești și același principiu se regăsește și în farfurii.
32. Vă recomand să vă comandați miel (de oriunde din Grecia), îl gătesc al naibii de bine. Nu peste tot îl prepară în același fel, dar de fiecare dată este gustos.
33. La unele taverne, chiar la cele ce stau bot în bot cu marea, peștele poate fi destul de scump. Chiar te miri de ce.
34. Am încercat calamarul umplut, prăjit, la grătar și cam în toate formele sale. Concluzia surprinzătoare este că…la North See, în AFI, puteți lua un calamar la grătar G-E-N-I-A-L. Cel mai bun de pe acest pământ pentru mine, momentan.
35. Tot în Nikiana, am mâncat și la taverna Breath of Zorba, o recomand, e pe plajă, are muzică jazz în surdină, e foarte intimă și nu se aude zgomotul de la stradă. După o masă copioasă, din partea casei a venit pepene roșu ca desert. Dacă ați mâncat vreodată pepene de la țară, atunci vă puteți închipui cât de minunat a fost acela, rece și dulce.
36. Am încercat icrele, dar nu aveau gustul pe care-l știam eu, au fost delicioase oricum.
37. Mic-dejunul la greci nu este ceva deosebit, în mare parte pentru că nu-l tratează ca pe o masă importantă, cum ar fi prânzul sau cina. Așa că veți găsi mai mult varianta clasică, mic dejun continental, cu obișnuitele ”salam, cașcaval, roșii, castraveți etc”.
38. Chiar și așa, în ultima zi petrecută în Lefkada, am mâncat în port, aproape de intrarea pe insulă. Din păcate, nu am notat numele cafenelei, dar am comandat acolo un mic dejun grecesc pentru 2 persoane, cu 18 euro. Am mâncat 4 și ne-am săturat, a fost absolut delicios:
39. Mâncarea venea rapid oriunde mâncam, nu au fost probleme. Mai dificil era cu nota de plată, dacă prindeai un local aglomerat, puteai să aștepți vreo 25 de minute să o primești.
40. Nu am avut parte de țânțari, dar în schimb, am nimerit albine. Nu d-alea care te înțeapă, ci unele băgăcioase, care nu voiau să plece din farfuria ta.
41. Nu îmi amintesc din anii anteriori, dar acum am încercat să lăsăm de 2-3 ori bacșiș și chelnerii au fost chiar surprinși că primeau, unii au și refuzat.
42. În aventura noastră, am nimerit în Vasiliki, un sat micuț cu port și o priveliște foarte frumoasă. Posibil să aibă și plajă, așa am auzit, dar nu am fost la ea.
43. De aici am luat o barcă până Agiofili, a costat 6 euro dus-întors. E o plajă sălbatică, mainly, dar are și serviciu de șezlong. Thank God! Altminteri, era imposibil să stai pe plaja asta, avea doar pietre mari, era greu de mers pe ele fără papuci și la fel era și în apă. La magazine, găsiți un fel de papuci pentru înotat cu care vă puteți deplasa pe aceste pietre, dacă insistați.
44. Problema cu Lefkada este că are foarte multe plaje cu pietre, fie și ele mai mici, iar cele cu nisip fin sunt cele sălbatice și la care ajungi greu. În stațiuni, la plajele de lângă drum, găseai doar pietre.
45. Revenind la Agiofili, am luat șezlong, a costat 10 euro 2 scaune plus umbrelă, mi s-a părut ok. Ulterior, am descoperit, pe altă plajă, că 4 șezlonguri plus 2 umbrele pot costa 10 euro în total. Meh, a fost rezonabil.
46. Dacă o să ajungeți prin Vasiliki, să știți că pe lângă apă e un șir lung de taverne care mai de care. Mai greu e să te hotărăști unde să mănânci.
47. Spre deosebire de alte vacanțe, pentru care îmi făceam lista localurilor în care să mănânc, în Grecia nu e cazul de o astfel de pregătire. Ai pur și simplu atâtea opțiuni de taverne din în loc în loc, încât o lista ar fi inutilă. Doar dacă știi de niște locuri absolut speciale pe care trebuie să le încerci.
49. În drumul dinspre Vasiliki în Nikiana, am oprit la o cramă, unde am avut parte de un tur gratuit plus degustare de vinuri. Am văzut care este procesul de producere a vinului, de la culesul strugurilor până la îmbuteliere și etichetare de sticlă. Am cumpărat mult vin de acolo, era divin de bun și o sticla costa 7 euro. Nu am reținut, again, numele locului, dar nu poate fi ratat. Mergi pe un drum absolut pustiu și apare această cramă în calea ta.
50. Am mai mâncat și în stațiunea Nidri, la un local autentic grecesc (dar care nu e?), aveau mâncare bună, chelneri prietenoși și priveliște la port. Se numea Mama Mia.
51. Tot în Nidri, am văzut un restaurant (dar nu am fost la el) cu un concept interesant.. no menu. Nu erau prețuri, mâncai de câți bani aveai în buzunar. Practic, îi spuneai chelnerului un buget și primeai ceva de mâncare în acea sumă de bani. Ăsta e restaurantul, poate îl încercați voi și îmi spuneți și mie cum a fost. 😀
52. Acum, o ultimă recomandare, dar p-asta e musai să o încercați. Tipa din Chișinău (vezi punctul 15) ne-a zis de un restaurant foarte fain, care e, ghici unde… în nori! Poza asta spune multe:
Se numea Rachi, iar marea problemă cu acest loc era faptul că era full, iar timpul de asteptare pentru o masă ajungea și la 2 ore. Nu știu exact dacă este posibilă rezervarea, eu am citit pe Internet că nu, dar la fața locului unii încercau totuși să rezerve. Dați un telefon în prealabil, totuși.
Dacă nu ai prins loc la masă, ei te invită la barul amenajat alături unde poți comanda cocktailuri și finger food, iar eu, de fapt, de locul ăsta m-am îndrăgostit. De ce? Pentru că au o terasă ce dă în prăpastie, iar pe canapelele amenajate te poți întinde chiar deasupra văii. Ai senzația că ești suspendat undeva între cer și pământ, e absolut fantastic. Aici muzica e super bună și vă recomand să veniți la apus, e out of this world să vezi cum soarele e înghițit de zare și să ai senzația că ai ajuns efectiv la marginea pământului.
Cam astea au fost impresiile și recomandările mele. Foarte multe sunt despre mâncare, sper că nu vă deranjează. Și dacă vă deranjează, atunci înseamnă că citiți blogul greșit.
Grecia e fantastică și nu te poți plictisi niciodată de brânza feta, de azurul apei și, hm, de câțiva bărbați greci. 🙂
Vă las și cu niște poze: