Am mâncat la Mamizza…
…și a fost demențial de bună pizza! Ha, și cu rimă! A fost una dintre situațiile acelea foarte rare, când mergi cu niște așteptări uriașe și chiar îți sunt îndeplinite. Mamizza este un restaurant deschis de câteva luni, pe strada Tunari, în apropiere de metrou Ștefan cel Mare și face parte din grupul Kane & Camionetta. La Kane nu am ajuns încă, dar vizita din weekend m-a convins că trebuie să ajung să degust și meniul acela.
Mamizza are un vibe super fain, decorul e un mix de industrial cu tradițional, dar foarte modern totodată. Deși ar putea părea super hipster-ish și casual, ca orice loc în care se servește pizza, Mamizza e un pic diferit. Nu vreau să zic că e formal, nu chiar până într-acolo, dar chelnerii sunt îmbrăcați în uniforme și servirea ușor protocolară îți dă impresia că se ia foarte în serios acest preparat (pizza), pe care noi de multe ori îl asociem cu acel lucru super rapid de făcut, de mâncat doar ca să țină de foame. Și asta îmi amintește de o memă:
Și la Mamizza nu e cazul, pizza e treabă serioasă și asta se simte în gustul ei. Meniul este foarte variat, ai o mulțime de opțiuni, iar pizzele apar în 2 categorii: Neonapoletana și napoletana. Din ce am observat, cele din prima categorie au avut ingrediente mai fistichii și combinații mai puțin neobișnuite. Ce mi s-a mai părut interesant este că aveau nume de fete sau de orașe din Italia. Probabil că rețetele care poartă nume de orașe sunt, de fapt, rețete originare din zonele respective. În meniu mai ai și paste sau salate, plus desert, cum ar fi tiramisu.
Mâncarea
Am început cu niște pahare de vin și 1 prosecco și am zis să comandăm mai întâi un aperitiv, scria în capul listei că sunt pentru ”sharing”. Ok, hai să luam așa. Ne-am comandat niște mozarella prăjită cu un sos de roșii foarte bun, pesemne că era de casă. Gustos, nu zic nu, dar cam lame să servești 3 bile într-un recipient în care evident ar încăpea mai multe. Plus, acum dacă mă gândesc mai bine, pentru că era ”sharing” și noi eram 3 fete la masă, e doar o coincidență că am primit 3 bile? Au costat 20 lei, dar mai bine mă lipseam. Restul aperitivelor erau 30 și un pic sau spre 40, probabil singurele variante pe care ar fi meritat să dai banii.
Nesatisfăcute și ușor confuze cu acest aperitiv, ne-am întâmpinat cu bucurie pizzele. Eu mi-am luat o pizza Cetara (o comună din provincia Salerno, regiunea Campania) care avea drept descriere „pomodori giallti, fior di latte, burrata, anchois, busuioc proaspăt) și arăta astfel:
Am ales cu greu din toate pizzele pentru că voiam ceva nou, dar totodată ceva safe. Sunt un pic tradiționalistă la capitolul pizza, îmi place să merg mereu la sigur, pentru că e un preparat așa bun, nu vreau să-l ”stric” cu combinații ciudate, precum pui sau porumb sau ananas. Doar din întâmplare am descoperit că adooor pizza cu anghinare și cea mai bună de acest fel este la Animaletto. La Mamizza nu aveau nimic cu anghinare, din păcate. Dar am riscat acum și a meritat, căci pizza din poza de mai sus a fost absolut demențială și nu mă așteptam să-mi placă, mai ales cu tot sosul acela de lapte.
S-a mai comandat la masa noastră și pizza cu Guacamole și Salame. Din nou, nu credeam că o să-mi placă vreodată să mănânc pastă de avocado pe pizza, dar iată-mă astăzi aici. Am evoluat ca individ, la fel și papilele mele gustative. Și cred că Mamizza e genul de loc care poate să convingă orice tradiționalist în gândire (care mănâncă pe repeat Quatro Stagioni) că o pizza tradițională, rețetă napoletană este fix ce trebuie.
Animaletto are pizza bună, dar la Mamizza e nivelul următor. Oricum, tot voi merge și la Animaletto, fiind singurii la care am găsit anghinare în rețeta lor de Capriciosa.
Servirea
Am ajuns la ora prânzului, sâmbăta, imediat după începerea programului: 12:00 – 15:30. Apoi se ia o scurtă pauză de 3 ore, iar la 18:30 restaurantul se redeschide până la ora 23. Și în intervalul acela de prânz este foarte full, iar rezervările se fac doar pentru grupuri de 8 persoane. Deci dacă veniți pe la ora 13:30 s-ar putea să găsiți mai greu o masă liberă. Și chiar dacă era plin, chelnerii s-au mișcat foarte rapid și erau foarte politicoși.
Merită pizza?
Da, de 3 ori DA.
9 Replies to “Am mâncat la Mamizza…”
Scrii foarte frumos articolele. Chiar am sa incerc Mamizza …
Multumesc, Mihaela! 😀 aștept să îmi spui cum ți s-a părut
Pizza Capricioasa conține anghinare, am savurat-o deja de 3 ori ?
Pizza Capriciosa conține anghinare, am savurat-o deja de 3 ori ?
La Mamizza sau la Animaletto?
Au chiar doua tipuri de pizza cu anghinare la Mamizza. Una este Coppola si a doua este Capriciosa (e cam musai pentru o Capriciosa adevarata sa contina anghinare). Ce-i drept, in meniu e trecut numele italian al anghinarei (carciofi). 😀
Hmmmm, cum am omis asta cand ma uitam in meniu?!
Buna, Simona. In meniu gasesti 2 retete de pizza cu anghinare, Coppola si Capricciosa 🙂
Te asteptam pe la noi sa le incerci,
Mamizza Team
Got it, o sa ma intorc 😀