Etichetă: vacanta

Ce shopping am facut in Marsilia

Ce shopping am facut in Marsilia

Când eram mică, detestam ideea de shopping pentru că o vedeam pe mama mea fiind mereu super aranjată, mereu cu haine frumoase și petrecând o veșnicie prin magazine. Eu eram o ființă super comodă (încă sunt) și nu suportam ideea de a pierde vremea prin magazine. Apoi am descoperit vacanțele și mi-am dat seama că nu pot pleca din locurile respective fără o amintire sau, oh well, fără cumpărături, punct.

În Marsilia am vânat Primark-ul și am plecat de acolo cu niște super goodies, haine și accesorii la 1 euro și maxim 14 euro. Apoi, am mai intrat și într-o galerie de magazine (destul de scumpe,  sincer), dar am reușit să găsesc chiar și acolo niște lucruri accesibile ca preț, anume niște boluri din ceramică roz pal pe care am dat 3 euro. Nu am poză cu ele, din păcate, dar sunt super drăguțe.

Dar hai să vă arăt achizițiile. Să mai spună cineva că nu găsești lucruri drăguțe în Primark 😀

Șapcă / beretă – 1 euro

E dintr-un material similar cu cel de la hainele de iarnă și mi s-a părut că arată destul de fashion.

shopping

Plic elegant – 3 euro

Prețul m-a convins chiar dacă nu sunt fană culoarea auriu, dar cred că se va asorta drăguț la diverse ținute elegante. Plus, am dezvoltat în ultime vreme o mega obsesie cu gențile. Îmi cumpăr foarte multe genți.

shopping

Rochie lungă casual – 5 euro

Mi-a plăcut modelul și merge excelent primăvara sau toamna. Am purtat-o recent și cu blugi pe dedesubt. Mi-au plăcut detaliile de la mâneci – acei nasturi.

shopping

Pantaloni – 14 euro

Ok, aceștia au fost cei mai scumpi, nu erau la reducere, dar de mult timp căutam ceva în acest stil și acum, în sfârșit, îi am!

shopping

Șlapi (1 euro), lumânare parfumată (1 euro), bentiță (1 euro) și săpun (3 euro)

Ce ar fi viața mea fără a cumpăra lumânări parfumate? Sau șlapi și tot așa.

shopping

Papetărie – 2-3 euro bucata

Nu m-am putut abține, colecționez agende și când le-am văzut, m-am îndrăgostit iremediabil! Plus, că sunt de o calitate foarte bună.

shopping

Și, în final, am mai cumpărat și niște vederi, alte obiecte la care am obiceiul să fac colecție. Cred că o să fac și articol dedicat despre obsesiile mele colecționare, revin cât de curând și cu el.

shopping

Vederea din colț dreapta este una veche, din 2002, scrisă în franceză de un turist care vizita Marrakesh. O trimite unui amic și îi povestea cât de cald este în oraș în luna mai.

Voi ce vă cumpărați din vacanțe?

Impresii din Marsilia

Impresii din Marsilia

M-am tot gândit cum să încep să scriu despre orașul ăsta, e complicat. O să împart totul pe categorii pentru că se pare că nu știu să structurez altfel informația sau aș fi prea emotivă și aș povesti cu duiumul tot felul de micuțenii. Sau despre cum Marsilia este acel tip de oraș pe care l-am iubit și (aproape) detestat totodată. Nu e ”picture perfect”.

Marsilia este un oraș foarte foarte foarte frumos. Indiscutabil. În același timp, Marsilia poate fi un oraș urât și murdar, cu un vânt care bate prea tare și deși soarele strălucește ca într-o zi de vară, s-ar putea să-ți înghețe fiecare celulă din corpul tău. Riviera franceză sună atât de pompos și pretențios, dar Marsilia e unul din orașele alea în care nu o să te simți în sigurantă, mai ales dacă ești femeie. Dacă mergi pe o stradă adiacentă unui bulevard mare (deci tot în centru), la ora 6 seară, s-ar putea să tremure haina pe ține. Am văzut mai mulți imigranți decât francezi, ca să spun sincer, însă toți oamenii cu care am interacționat au fost super de treabă și politicoși. Nu se supărau dacă le ceream să vorbească în engleză, chiar dacă mulți nu o vorbeau foarte corect.  Despre francezii din Paris am auzit că pot refuza să-ți vorbească dacă le ceri să îți răspundă în engleză. De altfel, citisem fugitiv pe Quora cum se ”disprețuiesc” francezii din Paris cu cei de pe coastă și lansează zvonuri false despre Marsilia (că e murdar, nesigur etc.) din diverse motive de ego național. O teorie random a unui user random care era de părere, ca și bărbat, că totul e absolut perfect în acest oraș.

Cum ajungeți în Marsilia 

Prima zi a început minunat, cu o întârziere de 4 ore mulțumită Ryanair. M-am cam săturat să zbor cu ei, dar din păcate, dacă vreți să vizitați Marsilia, ei sunt singurii care au o cursă directă aici din București. Cred că o să contactez o firmă specializată să îmi obțin compensația în banii conform legii EU / 261. Mai am de obținut așa niște bani de la un zbor din Madrid.

Am aterizat în Marsilia într-un final și marea mea durere a fost să ajung neapărat la Primark pentru că asta îmi doresc să fac în vacanțe: shopping ieftin. De regulă, plănuiesc aceste activități mai spre final de vacanță, dar acum voiam să rezolv cumpărăturile chiar din prima zi că să pot să stau să mă relaxez după.

Ce nu am anticipat eu foarte bine este că Marsilia este un oraș foarte mare, al doilea din Franța ca mărime. Și am luat de la gară un autobuz că să ajungem într-un mall ce Google Maps mi-l estima cam 40 minute cu transportul în comun. Am făcut o oră pentru că a trebuit să schimbăm de vreo 3 ori și ne-am zăpăcit, nu mai știam unde eram, d-astea. Când am ajuns în Primark, mai aveam doar 1 oră până se închidea. Am făcut cumpărăturile instant (voi povesti despre ele într-un articol separat). Apoi, ne-am dus În Carrefour pentru shopping și am stat încă pe atât și acolo și ne-am aprovizionat penru mesele de mic dejun ca și cum venea apocalipsa: fructe, cinșpe feluri de brânză, prosciutto și cereale.

Transportul

Nu au un sistem foarte bine pus la punct, nu ai foarte opțiuni de autobuze comparativ cu cât de mare este orașul. Autobuzele circulă până la 9 seara, apoi următorul mai vine la 7 dimineața. În prima seară ne-am trezit că traseul făcut de Google Maps era unul prost (ce surpriză), eram la 10 km distanță de cazare și erau numai oameni dubioși în zonă. Ba chiar am văzut un tip care încerca să se cațere pe o clădire. Eram atât de panicată, cu ultimele procente de baterie am chemat un Uber. Muream de frig și vântul bătea în ultimul hal. A venit o mașină foarte mișto, cu un șofer îmbrăcat la costum, foarte de treabă și politicos și care, din fericire, vorbea engleză. 18 euro petru 10 km. Aș zice decent, nu?

Dacă o să vă orientați cu Google Maps, vă sugerez să nu vă puneți toată baza în el, ci să ascultați și un pic de instinct. Adică, el o să va ducă cam pe unde e mai rapid, asta implică și străzi lăturalnice sau tuneluri ce miros a urină. Sfatul meu să mergeți pe cât posibil pe bulevard, mai ales dacă e noapte.

Marsilia e un oraș dificil de luat la pas, are multe coline, în multe locuri e murdar și unsafe. Cred că in zonele ce nu sunt centrale sau pentru turiști, mai bine luați autobuz. Vedeți doar clădiri normale, nimic deosebit și așa mai economisiți și timp. Cu metroul nu am fost.

De la aeroport în oraș sunt autobuze de tip autocar ce te lasă la Gara Saint Charles și nu fac opriri pe drum, așa că ajungeți destul de repede. Eu am luat o călătorie dus-întors cu 13.50 euro.

Obiective turistice

Sunt destule locuri de vizitat, dar în vacanță asta am mers mai mult pe relax și descoperit locuri la pas, fără petrecut timp în muzee. Mai mult de atât, lista pe care v-o prezint mai jos este complet gratuită, nu trebuie să plătiți nimic ca să vă bucurați de aceste locuri super faine:

  1. Catedrala Notre-Dame de la Garde – obiectivul emblemă al orașului, este poziționată pe un deal de unde puteți vedea o priveliște ABSOLUT UIMITOARE. O să vedeți o întindere uriașă de oraș, marea în partea stângă, apusul care devine de un roșiatic aproape negru și sute de mii de lumini din oraș aprinse. Ah, și vântul care poate bătea foarte tare acolo sus. Intrarea la catedrală e gratuită, iar până acolo puteți lua un autobuz, astfel încât să nu obosiți de la atâta urcat.
  2. MuCEM / Muzeul Civilizației Europene – nu am mers în interior să vizităm, însă am intrat în grădina exterioară care este free of charge și arată absolut uimitor, plus că aveți o priveliște superbă asupra portului.
  3. Fort Saint Jean – nu vreți să ratați această frumusețe, credeți-mă. Și nici măcar nu o să mai descriu, o să las direct imaginile să vorbească de la sine.

Marsilia

Marsilia

Marsilia

Marsilia

  1. Palatul Longchamp –  situat într-un parc, monumentul arată foarte fain, loc super bun pentru poze faine.
  2. Friche de Belle de Mai – spațiu cultural de evenimente cu graffiti art. Merită să-ți iei o bere rece și să stai la soare să privești puștii cum fac skateboarding.
  3. Vechiul Port – musai de mers, în zonă puteți cumpăra pește proaspăt, puteți să vă dați în roată sau să mâncați la restaurantele din apropiere.
  4. Catedrala La Major –  arată frumos în interior, intrarea e gratuită și este în apropiere de MuCEM.
  5. Cours Julien – dacă sunteți pasionați de graffiti adevărat și nu de mâzgâlelile alea care apar mereu pe clădiri, atunci veniți în acest loc. E un cartier în care 90% dinte clădiri au niște graffiti-uri superbe!
  6. Gara Saint Charles – poate o să vă nimeriți pe aici din motive de transport, dar să știți că e un loc fain de poze.
  7. Plage des Catalans – merită să dați o fugă până la pajă. Deși era sfârșit de ianuarie, tot am prins niște soare și căldură, plus o mică ”baie” doar cu picioarele. oamenii jucau volei pe plajă sau fotbal, alții veniseră cu animăluțele sau copiii. E chiar fain. Plus, e mult mai liber decât vara în sezonul ăsta.

Extra: Massif des Calanques

Aici nu am ajuns, dar șoferul de Uber ni l-a recomandat ca fiind probabil cel mai frumos loc pe care îl poți vedea în Marsilia.

Marsilia

Sursa foto

Se ajunge cu barca, puteți găsi în port firme care fac croaziere. Eu nu am reușit să ajung pentru că marea era foarte agitată atunci și nu se organizau excursii din acest motiv.

Mâncarea

Din câte am citit, sunt foarte multe locuri care au pizza napoletană excelentă, le puteți găsi chiar în port. Altminteri, dacă tot sunteți la mare vă recomand să nu vă abateți de la niște fructe de mare proaspete și delicioase.

Marsilia

Marsilia

Marsilia e superbă, punct. Și urâtă pe alocuri și poate nu foarte safe, ca orice oraș mare. Însă dacă vă luați câteva măsuri de precauție basic, eu spun că o să vă placă tare mult acolo.

Vă las cu pozele, ca de obicei:

Marsilia

Marsilia

Marsilia

Marsilia

Marsilia

Marsilia

Marsilia

Marsilia

Marsilia

Marsilia

Marsilia

Marsilia

Impresii din Dublin

Impresii din Dublin

M-am decis sa plec in Dublin undeva prin vara, cand cautam destinatii de vacanta cu sora mea. Voiam, desigur, sa o petrecem impreuna si sa fie o experienta la fel de misto precum cea din Bruxelles, de anul trecut.

Si asa a fost. Dublin e un oras minunat,  am adunat mai jos, pe categorii, toate impresiile si sfaturile mele daca va tenteaza sa vizitati Dublin in viitorul apropiat. Eu va spun ca e de mers si de explorat. Si nu doar capitala, ci intreaga tara. „Land of the fairies” cum mai este numita Irlanda. Fun fact? Asta a fost tema lucrarii mele de atestat la engleza in clasa a 8-a.

Orasul

Foarte frumos si curat. Mi s-a parut ca e doar o Londra mai pitoreasca, caci in centrul orasului nu ai cladiri inalte sau de sticla. Au arhitectura specifica locului, mai mult pitice si din caramida, cu superbele fatade irish, in culori de verde, negru cu auriu, rosu si cu multe multe flori, alaturi de steagul irlandei. Multe case din centru au usi colorate, e Instagram heaven. Ba chiar gasiti si vederi cu “Dublin colored doors” de cumparat. Sa aveti grija la traversat, ei nu au clasicele zebre, dar au trasate pe jos 2 linii albe plus mesajul “Look left/right” ca si semn ca pe acolo poti trece. Sau  traverseaza pe rosu impreuna cu puhoiul de localnici carora le e lene sa astepte pentru verde. Glumesc, nu, respecta legea.

Dublin

Traficul este ok, desi am prins niste ocazii in care am stat in coloanade masini, dimineata in special.  Autobuzele merg foarte repede, avand si linie dedicata, desi cred ca nu peste tot in oras. Desigur, daca nu va deranjeaza sa mergeti pe jos, va recomand sa o faceti, descoperiti mult mai misto orasul. Perioada asta a anului e superba, nu e nici exagerat de frig si, in plus, combinatia de verde crud si frunzele ingalbenite ofera o priveliste foarte faina.

Dublin


Am stat intr-o zona de suburbie, doar cu case old style but in a modern way, pe Garville Avenue. Foarte linistita zona, cu statii de autobuz la 5 minute distanta. Nu mi-a fost frica sa ma intorc noaptea pe strazi, m-am simtit in siguranta. Si in timp ce mergeam seara pe strada, ma uitam in casele oamenilor care aveau lumina aprinsa. Aratau superb in interior,  un design de foarte bun gust, unele aveau si candelabre. Mi s-a parut ca atentam la intimitatea oamenilor faptul ca trageam cu ochiul, dar o iau tot ca pe o experienta culturala. Tot ce spun este ca mi-as fi dorit o astfel de locuinta. Si nici nu cred ca ii puteam cataloga neaparat ca oameni bogati, ci mai mult un “upper middle class”.

Dublin

Vremea e asemanatoare cu cea a Londrei,  adica poate ploua mult. Doar ca ploua mult si torential o data, fara oprire, versus Londra unde poti avea parte si o simpla burnita. In prima zi am prins o ploaie cumplita si desi aveam umbrela, am fost facute ciuciulete. Fix cand ne-am adapostit si noi sub prelata unui magazin, ne-a abordat o fata blonda cu gene albe care ne-a spus ca e mormona si ca il iubeste pe Dumnezeu si pe scurt “join us”. No, thanks. Dar Dumnezeu a tinut totusi cu noi, ca in urmatoarele zile a fost doar soare!

Obiective turistice

Nu am fost la Guinness Storage House! Stiu, e recomandata de toata lumea, dar era foarte scump (36 euro un adult si un copil) si sora mea nu cred ca ar fi fost neaparat interesata de bere. Si nici eu nu beau bere neagra. Pe unde am fost noi:

  1. Kilmainham Gaol– ati mai vizitat vreodata o fosta inchisoare? E fascinant si un pic chilling sa afli povestile celor inchisi acolo, iar pe vremuri erau inchisi chiar si copiii care erau prinsi la furat. Nu se poate vizita decat in baza unui tur ghidat, dar afli o multime de lucruri despre locul respectiv cat si despre istoria Irlandei. 12 euro un adult si un copil, foarte rezonabil ca pret.
  2. Trinity College –  The Long Room – ati vazut-o sigur pe internet. E fantastica, va spun! Chiar nu trebuie sa plecati din dublin fara sa o vedeti, mai ales daca sunteti book lovers! 25 euro intrarea pentru adult si un student. Va recomand insa sa le cumparati online, sunt mai ieftine si nu trebuie sa stati la coada. Am ajuns la 4:00 acolo si la 4:30 era ultima intrare si noi aveam in fata noastra ditamai coada. Am avut mare noroc ca am intrat la 4:20.
  3. Leprechaun Museum – eu sunt fana a povestilor despre fairies,  asa ca am mers la acest muzeu unde am avut parte de un tur ghidat in care am ascultat povesti despre spiridusi si alte zane din credintele populare irlandeze. Nu e pentru oricine, doar daca va stiti fascinat de aceste creaturi mitice, atunci o sa va placa. Mi-am cumparat din shop-ul lor si o carte cu ghost stories. 26 euro un adult si un copil.
  4. National Gallery of Ireland – se poate vizita gratuit, anumite expozitii find insa cu taxa. Va puteti cumpara din shop sosete cu Salvador Dali 😛
  5. Dublin Castle –  deserveste vizitelor oficiale, cu interioare somptuos decorate. Mi-a placut.
  6. Christ Church – o catedrala ok-ish, dar nu cred ca merita timpul vostru, nu e spectaculoasa. Cel mai fain lucru aici a fost ca aveau o pisica careia i-au acordat un loc special in camera de comori. Laurence era numele pisicii, avand functia de “Church mouser”. Mi s-a aparut adorabil!

Unele locuri au preturi reduse pentru copiii pana in 17 ani. Ba chiar mai avantajoase decat daca ai avea card de elev. Ce este enervat este ca toate obiectivele se inchid cam pe la 17. Deci e greu sa te coordonezi sa ajungi peste tot unde ti-ai propus intr-o zi.

Dublin

Mancarea

Mmm, subiectul meu preferat! Ce feluri traditionale va recomand sa incercati:

  1. Beef stew with Guinness sauce – o tocanita cu legume si piure de cartofi. Merge excelent langa o bere blonda.
  2. Fish & chips – clar, fara discutie! In Londra am mancat niste fish & chips destul de naspa, dar aici a fost divin. Combinatia este cu sos tartar plus piure de mazare. La Leo Burdock cica se servesc cei mai buni, dar e locatie stradala si nu voiam sa stau in picioare sa mananc. In general, in pubs/restaurante, portiile de fish & chips sunt gigantice si costa undeva la 12-15 euro. Va recomand sa impartiti cu cineva nu doar mancarea, ci si nota de plata.
  3. Seafood chowder– o supa crema cu fructe de mancare (bucati maricele). Este absolut cremoasa si delicioasa. Costa cam 7.50 euro, merita!

Pentru un mic dejun ieftin si satios, va recomand Ann’s Bakery. Ai mini-breakfast cu 2 items incluse, cafea sau ceai, 2 felii mari de toast si gem si unt la 4.95 euro. Eu imi luam carnat/bacon si hashbrown si ma saturam.

Seara, tradam tara si mancam doar asiatic. Va recomand restaurantul Arisu, au preturi super bune si primesti complimentary dishes’: kimchi, seaweed salad, mini miso soup. Cu 25 euro mancam barbeque cu porc si creveti, orez si asta includea si bauturile (suc si bere).

Cum am zis mai sus, nu am baut bere Guinness pentru ca nu imi place berea neagra. Kill me for this! 🙂

Dublin

Dublin

Transportul

Autobuzul 16 este cea mai ieftina optiune pentru un drum la aeroport si viceversa. Cam 3.50 euro / sens. Doar ca opreste in multe statii. Cealalta optiune de autobuz este cel express, 747/757 sunt 2 linii care opresc doar in anumite puncte din oras si care se misca mult mai rapid. Costul calatoriei este de 7 euro/ sens.

Ca si in Londra, au autobuze supraetajate, va recomand sa mergeti la etaj ca sa aveti cel mai bun view in timpul calatoriei. Plus, iti poti incarca si telefonul, au USB integrat in scaune. Foarte misto!

Dublin

Pentru deplasarile in oras, ei au un “leap card” pe care il alimentezi cu bani. Costurile calatoriei sunt astfel mai mici decat daca platesti calatorii individuale, la sofer, fara card. Well, eu nu am stiut de unde sa il iau, nu m-am strofocat sa aflu, asa ca am mers doar cu plata la sofer. 2.85 euro calatoria si puteam plati doar in monezi! Deci nu e vorba de cash in hartie, ci doar monezi. Trebuia sa ma sigur mereu ca am marunt la mine. Doar autobuzele express accepta cash si in hartii.

Nu au metrou, deci nu va agitati, trebuie sa va plimbati doar la suprafata. Au si trenuri care circula in oras, calatoriile sunt ok ca pret, depinde si de distanta, desigur. Unele autobuze vin foarte greu in weekend, poate chiar la jumatate de ora, dar depinde de unde il iei.

Oamenii

Oamenii sunt incredibil de draguti, iti vor zambi sincer si cu gura pana la urechi doar daca le faci loc sa treaca. Sunt foarte comunicativi, indiferent cu cine vorbesti: soferul de autobuz iti va ura o seara placuta atunci cobori, omul din aeroport te va felicita daca ii vei spune ca zbori la un interviu (“fingers crossed”). E chiar placut sa te inconjori de oameni atat de draguti.

Accentul lor este foarte ciudat si uneori este dificil de inteles ce spun. M-am trezit ca in cateva cazuri eu nu faceam decat un “smile and wave” type of thing pentru ca intelesesem doar partial ce spusesera. Ah, si nu ma ajuta nici ca stau mai prost cu auzul.

Am trecut si printr-o patanie serioasa. Bazandu-ma prea mult pe Google Maps in ceea ce priveste orarul autobuzelor si traseele aferente, am cam gresit treaba fix in dimineata in care ne grabeam sa ajungem la aeroport. Apropo, reteaua lor de autobuze, Dublin Bus,  are aplicatie dedicata, va sfatuiesc sa o folositi pe aceea. Asa, ne-am dat seama ca autobuzul pe care il luasem ne lasase intr-o statie unde nu oprea autobuzul expres (747/757) care sa ne duca direct la aeroport. Google maps imi dadea tot felul de rute care implicau alte autobuze pana la 747 si nu mai aveam deloc monezi.

Intr-o disperare mare, am traversat la statia de vizavi ca sa vad daca acolo ar fi statie dedicata. Nu era… Apoi a venit un autobuz obisnuit, soferul m-a vazut complet aiurita si mi-a facut semn sa vin sa vorbesc cu el. I-am explicat ca ne-am pierdut si nu mai avem monezi ca sa luam autobuzul 16. A zis sa urcam, ca ne duce el la o statie de autobuz express. Pe gratis! Doamne, a fost salvarea noastra! Am luat apoi 747 si am ajuns la aeroport fix cum ne-am planificat.

Dublin

 

Sa stiti ca irish luck chiar exista. Va las cu povestea de mai jos:

All in all, Dublin e minunat, dar nu am terminat de scris, mai urmeaza un articol despre Howth, un loc mirific in care trebuie sa ajungeti, ca e la doar 25 minute de oras.

Stay tuned!

Ce mi-am cumparat din Dublin

Ce mi-am cumparat din Dublin

Nu ma pot abtine cand plec in strainatate sa nu cumpar lucruri. Unele suveniruri sunt prea tentante! Alteori, unele au niste dealuri atat de bune incat chiar nu pot sa le zic nu.

In Dublin sunt o multime de magazine cu super oferte, de la cele no name pana la brandurile mari. Tesco spune ca are cele mai mici preturi. Lidl vine apoi si spune explicit si citez:  “we beat Tesco’s prices”. Apoi e Primark (Penneys este numit local) de care sunt deplin indragostita si din care imi cumpar tot timpul cate ceva, de fiecare data cand calatoresc. Si, nu in ultimul rand, in Dublin am gasit niste food hall shops, un fel de piete de aprovizionare foarte fancy din care cumperi carne, branzeturi, fructe si legume proaspete sau poti sa te asezi sa iei masa. Eu am fost in vreo 2 food hall shops (Fallon & Byrne – preturi foarte bune) si am cumparat o tona de mancare. De altfel, imi place la nebunie sa cumpar mancare pe care nu o gasesc in tara.

Pentru suveniruri, va recomand Carroll’s  este un shop plin de lucruri verzi (doh, irish) pe care le puteti lua drept cadou: irish whiskey chocolate, Guiness branded stuff, Leprechaun stuff etc.

Ce food goodies am adus cu mine:

  • Bacon – 2 euro – se vedea deja in poza, dar ce nu se vede este ca e o halca transata acolo. Adica, mananc o saptamana din el
  • Branza – 3 euro – in Amsterdam era mai scump, domne
  • Ciocolata – 2 euro – din gama Deluxe, de la Lidl. Pe la noi nu cred ca am vazut (inca).
  • Ciocolata irish – 2 euro
  • Ghimbirul murat – 0.99 eurocenti
  • Marmelada de portocale – 0.50 eurocenti

  • Trufe cu ciocolata si bere Guinness – 3 euro
  • Sos cu bere Guiness – 3 euro
  • Biscuiti – 4 euro
  • Ciocolata cu whiskey – 1.50 euro

Ce Primark goodies am adus cu mine:

  • Paleta farduri – 10 euro
  • Beauty blenders – 1.60 euro
  • Ser pentru unghii – 0.50 euro centi
  • Pensula machiaj – 1 euro
  • Exfoliant buze – 2.50 euro
  • Iluminator – 4 euro
  • Iluminator (2) – 1 euro
  • Lumanare de Craciun – 1 euro
  • Masca de par – 1 euro
  • Oja si primer – 1 euro fiecare
  • Pulover galben si pufos care nu apare in poza – 16 euro
  • Geanta draguta care nu apare in poza – 6 euro
  • Bereta neagra (tricotata) care nu apare in poza – 2.50 euro

  • Sosete flufy 3 perechi – 3 euro
  • Cuvant decorativ cu lumini – 2 euro (redus de la 6)

Ce goodies literare am adus cu mine:

  • Creion de la Trinity College – 1 euro
  • Carte „Hannibal” luata de la un anticariat – 2 euro
  • Cartea lui Oscar Wilde – 1.50 euro
  • Cartea cu povestile de groaza irlandeze – 14 euro (mai scump, da)

Plus alte maruntisuri si multe vederi pe care le adaug la colectia mea. Costul unei vederi este cam de 0.50 euro centi si 1 euro, depinde de unde le achizitionezi. Nu ma intrebati de totalul celor de mai sus, va las pe voi sa faceti calculul daca sunteti curiosi. Eu nu prea vreau sa lesin gandindu-ma cat am cheltuit.

Oricum, concluzia acestui articol este ca se gasesec suveniruri la pret avantajos in Dublin, desi este catalogat ca un oras scump. In urmatorul articol o sa va povestesc mai mult despre cum m-am descurcat la capitolul bani.

Pana atunci, daca v-a placut articolul asta, poate vreti sa stiti ce mi-am luat si din Amsterdam.

Cum sa iti faci bagajul intr-un mod eficient

Cum sa iti faci bagajul intr-un mod eficient

Sunt un om zgarcit si incerc sa economisec cat mai mult posibil. Asa ca nu cumpar niciodata bagaj de cala, il prefer pe cel de mana, mai ales ca il stiu in siguranta cu mine, in avion. Dar evident acesta trebuie sa se incadreze in niste dimensiuni si o greutate max de 10 kg. Cand am plecat in Maroc, desi am stat o saptamana, tot bagaj de mana am avut. Am indesat in el toate lucrurile: nisip din desert, fruct papaya, sandale din bazar etc. Si le vremea aia bagajul meu de mana consta intr-un troler pentru copii.

Cum puteti pregati bagajul de plecare?

In primul rand, trebuie sa va asigurati ca va luati cu voi doar strictul necesar, aviz fetelor, mai ales. Fara cinspe tinute de zi, de seara, fara placa de par, trusa gigant de machiaj etc. Ce imi iau eu pentru un city break:

    O singura pereche de blugi
    O singura pereche de incaltari (ma asigur ca e comoda, potrivita pentru ploaie, noroi etc)
    Un pulover de lana si 2 bluze nu neaparat subtiri, dar nici super groase – ideea e sa nu aiba volum si sa ocupe cat mai putin in bagaj. Fular si caciula, dupa caz.
    Pijamale, de preferat camasa de noapte ca sa fie un singur item
    Periuta de dinti, sapun si deodorant, pieptene
    Sosete si chiloti

Atat, nu vreau sa fiu all dolled up in vacanta, nu am pretentia sa agat vreun tip pe undeva. Vara e mai tricky un pic, caci am nevoie de mai multe tinute pentru ca transpir, nu pot sa port acelasi lucru in fiecare zi. Merg tot pe principiul 1 tinuta pe zi, de preferat sa fie combinatie tricou & pantalon ca sa schimbi doar tricoul. Daca nu, atunci aleg rochite/salopete ca mai putin voluminoase. Si pentru ca e soare si frumos, parca vreau si niste poze de Instagram in care sa fiu draguta. Dar again, fara sa car placa de par & trusa de machiaj dupa mine.

Cum fac? Pentru par, merg cu o zi inainte la salon sa ma spal & usuce cu peria, imi sta foarte bine, aproape pare coafat. (20 lei). Pentru machiaj, iau un tub mic de concealer si un ruj rosu/ roz. Pentru ochi nemachiati port ochelari de soare. Bang, glam AF!

Cum puteti impacheta eficient

In al doilea rand, la dus este simplu de facut bagajul. La intoarcere e crima si pedeapsa. Asta pentru ca eu cumpar multe suveniruri si uneori nu tin cont de spatiul din bagaj. Cateva sfaturi daca sunteti si voi ca mine:

Rulati hainele – astfel ocupa mai putin. Asta e un sfat universal, aveti tone de tutoriale pe Youtube despre cum sa faceti asta. Eu le asez in stil de fortareata, astfel ca in mijlocul geamantanului ramane un spatiu imens in care adaug restul de lucruri.

Eliminati surplusul inutil: sunt unele suveniruri micute puse in cutii ce ocupa spatiu degeaba. Scoateti-le din cutii daca nu sunt fragile. De exemplu, aveam un buretel de machiaj pus intr-o cutie cam mare. Am aruncat-o, pe el l-am invelit intr-un servetel ca sa nu fie umplut de microbi.

Lasati in urma ce e inutil: sapunul, samponul sau pasta de dinti cu care ati venit din tara. Cand aveti un bagaj plin, orice spatiu in plus conteaza. Odata, mi-am aruncat umbrela, nu mai aveam loc pentru ea. In alte dati, am lasat prosoapele de acasa la hotel (erau oricum unele cam jerpelite). Recent, am lasat tricoul de pijama la cazare. Era vechi, oricum. Sa tineti cont de asta cand impachetati – ca va fi necesar sa va descotorositi de niste articole.

Imbracati-va cu tot: da, neaparat. Daca e toamna/iarna, profitati sa va imbracati cu toate hainele cu care ati venit desi o sa aratati ca un luptator sumo. Asta o sa va ofere un troler dedicat doar pentru shopping.

Milogiti-va de partenerul de drum sa bagati si la el alte suveniruri.

Siiiii special pentru voi! Un extra super sfat pretios! Ati gasit un suvenir lichid (bautura, sos etc) pe care vi-l doriti mult de tot, dar depaseste 100 ml? Nicio panica. Mergeti la Primark, cumparati aceste recipiente de sampon/dus cu doar 1.50 euro.

Apoi, luati turnati lichidul in aceste recipiente. Asa am facut eu cu un sos tartar (1.50 euro) pe care mi-l doream mult si cu niste suc bun:

Cu placere!

Cum a fost la all-inclusive în Turcia

Cum a fost la all-inclusive în Turcia

Să se consemneze că este al doilea all-inclusive din viața mea și în ambele cazuri nu am ales eu această opțiune de cazare.  Și se știe că turcii au fost cei care au lansat conceptul de all-inclusive, dar dacă e să fac o comparație, a fost mai mișto la bulgari.

M-am cazat la un hotel de 5 stele. Cinci stele dacă ar fi fost anii 90, poate.  Complexul era uriaș și avea aproximativ 1000 de camere, cu o recepție grandioasă și cu o zonă de piscină relativ ok. Apoi am vizitat apartamentul pe care îl rezervasem și pot să spun că nu am mai fost așa entuziasmată. Desigur, era drăguț și curat, dar în România ar fi primit 3 stele, poate 4 cu maximă indulgență.  Probabil era de 5 stele pentru că vizavi era marea, ceea ce trebuie să recunosc, era minunat pentru a privi răsăritul. Apusul în cazul meu, căci la 6 când răsărea soarele, rupeam patul de somn.

all-inclusive

Ok, dar care e faza cu all-inclusive? Pentru ce plătești? Păi, pe scurt, plătești să fii hrănit până când poți efectiv să mori și să fii atras de tot felul de activități ale ”echipei de entertainment”.  Și nu contează ce vârstă ai, tânăr sau bătrân, cred că e mai ok să ieși și să descoperi  locul în care te afli, oamenii, cultura și gastronomia locală. All-inclusive-ul este un mediu artificial care nu-ți va oferi decât amintiri superficiale. Cum ar fi că marțea au avut pui prăjit cu usturoi față de luni, când au avut doar pui prăjit. Înțelegeți voi.

În fine, hai să vă zic concret cum a fost:

Mâncarea

Doar un singur cuvânt o poate descrie și acela este…MULTĂ! Suficient cât să hrănească populația unui oraș mic din România. Sau din Africa. Dureros să te uiți la oamenii care umpleau farfuriile până la refuz și apoi luau mai multe farfurii. Nu e un obicei românesc, să știți. Era diversă, aveai tot ce îți puteai dori și asta nu făcea decât ca alegerea să fie mai grea și mai frustrantă.  Și, mai mult de atât, era foarte greu să-ți faci un platou de mâncare cu opțiuni care să aibă sens! Adică, de ce aș combina acel pește la grătar cu spaghete bolognese, deși eu îmi doresc să le mănânc pe amândouă, dar totuși nu ar trebui să o fac la aceeași masă? La restaurant nu s-ar fi întâmplat asta.

all-inclusive

Inevitabil, ajungeai fie să-ți pui prea mult dintr-un exces de zel, fie să faci o combinație catastrofală și să ți se facă rău. Și să te doară stomacul în loc să te bucuri de vacanță. Da, am avut dureri de stomac în unele dăți și apoi am trecut pe o dietă drastică ce conținea doar brânză și legume. În Grecia nu mi s-ar fi întâmplat asta.

Calitatea mâncării era decentă. Era gătită corect, nimic de reproșat, doar că…niciun fel de mâncare nu a fost excepțional. Nimic nu a avut un gust local autentic. Am ieșit în unele seri în oraș și am mâncat lucruri mai simple și mult mai gustoase decât ce se servea la hotel. Aveam un munte de opțiuni și de mâncare, la propriu, dar nimic nu era cu adevărat memorabil ca și gust. Nimic care să te facă fericit.

Zi de zi am avut impresia că, de fapt, vin să mănânc la o cantină.  Nimic rău în a mânca la o cantină, dar cam rău dacă ea aparține de un hotel de 5 stele și tu te afli în vacanță.

Entertainment

Un alt mod prin care ești ”ținut” în complex, ca pe un turist ce are fantezii în a fi tratat ca un ostatic, este prin entertainment.  Echipa hotelului planifică tot felul de activități zi de zi, astfel încât să se asigure că tu ești în cel mai bun mood posibil, mai ales după ce ai plătit un căcălău de bani pe 7 zile de cazare. Jocuri de polo în apă, petreceri cu spumă, echipe de acrobați, dansatori, petreceri în stil Color Run, you name it. Le vei găsi pe toate acolo în frunte cu un amfitrion cu freză de cocalar care îți va repeta la microfon în fiecare seară ”Have a nice day…have a nice HOLIDAY!!!”.   Distracție garantată!

Nu mint, m-am distrat la petrecerea în stil Color Run, au curs și râuri de șampanie.  Am băut cola cu gheață la greu și m-am băgat la un volei în apă. Dar tot mai bine m-am simțit în afara complexului, descoperind Antalya. Iar despre asta…într-un viitor articol. 🙂

Voi ați fost la all-inclusive, v-a plăcut?

Peste 25 de ani

Peste 25 de ani

Anul trecut, cam pe vremea asta, aveam una dintre cele mai nasoale perioade pe care le trăisem până atunci. Nu o să intru în detalii, dar  una dintre puținele mele consolări era să stau în casă și să mă uit pe Paprika TV. Bine că o consolare nu era să mănânc în neștire, măcar atât.

Și era o emisiune cu Jamie Oliver care se ducea în diverse colțuri ascunse ale lumii ca să încerce nu știu ce bucătărie locală. Și așa s-a dus Jamie în Grecia, pe o insulă de nu a auzit nimeni de ea, nefiind turistică. Acolo a cunoscut un nene de vreo 70 de ani care părea de 50 și care trăia bine pe o dietă light și a cărui ocupație era să plimbe caprele și să iasă seara la adunări de comunitate. Mi s-a părut atât de relaxant acel episod. Uite, cineva pe un deal e mai fericit decât mine acum.

Am vizitat 4 locuri în Grecia și de fiecare dată m-am gândit că insulele alea sunt un loc bun în care să trăiești. Sau să te retragi la bătrânețe.  Și pentru că am doar 25 de ani și încă nu mă atrage ideea de agricultură ca way of living, am zis că peste 25 de ani o să mă mut în Grecia. O să cumpăr o casă lângă mare, o să o transform într-o pensiune și o să am musafiri. Mi-ar plăcea să lucrez într-un domeniu ospitalier, să organizez petreceri, să întâmpin oameni, să-i surprind etc. Momentan tot ce pot să fac este să organizez acasă mici gatherings, dar nu au farmecul unui summer garden party, dacă aș locui la casă, de exemplu.

Ar fi o pensiune pentru oamenii care nu sunt bătrâni. Dar nici tineri. Ci pentru cei care vor să se bucure de Grecia și să se simtă ca acasă.  Probabil nu ar fi kid friendly, mă mai gândesc până atunci cum să acomodez lucrurile. Ah, va fi sigur cat friendly! Va fi pensiunea  cu cele mai multe pisici vagaboande.

Mai sunt 25 de ani până atunci, cât un credit la casă pe care sper să nu ajung niciodată să-l fac. Dar o să visez în continuare la căsuța mea alb-albastră de la malul mării când o să mi se mai facă lehamite de oameni & situații.

peste 25 ani

Cele mai ciudate lucruri pe care le-am luat in bagajul de mana

Cele mai ciudate lucruri pe care le-am luat in bagajul de mana

Am o istorie foarte interesanta cu bagajul de mana. Nu imi iau decat bagaje de mana cu mine, pentru ca sunt maxim de zgarcita si nu vreau sa platesc costul de cala. Așa că trebuie să optimizez maxim spațiul pe care îl am la dispoziție și să înghesui toate catrafusele în ele. Ăsta e un topic foarte elaborat pe care o să-l tratez separat, într-un alt articol, acum aș vrea să vorbesc despre chestiile ciudate pe care le-am cărat după mine. Apoi, să-mi spuneți și voi care au fost cele mai weird lucruri pe care le-ați pus în bagaj 😀

În ordine aleatorie:

Un trandafir din ciocolată

Ciocolată belgiană delicioasă sub formă și mărime perfectă de floare de trandafir (mai puțin spinii). Am cumpărat-o din muzeul de ciocolată din Brugges pentru mama, costa doar 4 euro și am zis că trebuie să-i fac bucuria asta. Of course, era șanse de 99% să fie strivit în bagaj și să ajungă la mama sub formă de firimituri. Însă eu am dexteritatea de a împacheta lucruri multe în spațiu mic, așa că am luat șansa de 1% și a ajuns INTACT acasă.

Un fruct Papaya

Nimic nu se compară cu experiența de a căra un fruct gigant de aproape 1 kg în mini-bagajul tău (făcut pentru o vacanță de o săptămână).  Eram într-un supermarket din Maroc și am zis să cumpăr fructul ăsta pe care nu l-am mai mâncat niciodată și dacă tot o fac, măcar să-l iau de la origini. Era cam crud, așa că atunci când am ajuns în țară, l-am pus la ”copt” pe calorifer și în câteva zile s-a stricat și nu am mai mâncat nimic. Yey, bravo, Simona! Am avut emoții când l-am scos din țară, mă gândeam că o să creadă că e o bombă. Plină de vitamine.

Un mănunchi uriaș de mentă proaspătă

Cred că v-ați prins deja că-mi place să mă întorc cu produse alimentare acasă. Eram tot în Maroc, într-o piață și am văzut un munte uriaș de mentă proaspătă care mirosea DEMENȚIAL. Cum nu am mirosit niciodată o mentă în viață mea. Nu m-am putut abține, era și extraordinar de ieftină, am cumpărat-o și îndesat-o în bagaj. În țară mi-am pus-o în ceaiuri, așa cum obișnuiam să beau și acolo. A fost o investiție bună.

O tăbliță de notat chestii cu creta

Și asta avea șanse (mai mici, ce-i drept) de a se rupe în bagaj. Dar eu sunt un om norocos și cu ultimele puteri am reușit să închid bagajul. A fost o achiziție din Primark pe care mi-am dorit-o super tare. Prbabil că aș fi găsit ceva asemănător și în țară, dar când devin încăpățânată, chiar sunt nu mă oprește nimic din a face lucruri ilogice și stupide, uneori.

O tigaie

În apărarea mea, era o tigaie chiar micuță. Am luat-o din Amsterdam pentru că avea o anumită formă în interiorul ei și puteam să pregătesc dick-shaped omelettes sau pancakes. Am făcut asta o singură dată și acum e mai mult de suvenir, să mă amuz. Dar mna, a fost fun.

bagajul de mana

Cam astea sunt în top pentru mine chestii ciudate cărate într-un bagaj de copii, mai mult. Sunt foarte curioasă ce povești aveți voi 😀

Imi doresc o casa cu gradina

Imi doresc o casa cu gradina

Când o să împlinesc 90 de ani și șalele nu o să mă mai lase să plec în vacanțe low cost (ci doar în croaziere cu seniori, ugh), atunci o să-mi doresc să am colțul meu verde în care să dau nenumărate summer parties și să zburde prin curte nepoții, pardon nepoții. Adică o casă cu grădină. Și grădina să fie mare, plină de flori, de legume, aranjată cu stil și întreținută de un grădinar dacă nu vreau să moară totul după 2 săptămâni.

Momentan, mă bucur de curțile de la mamaie, la țară și summer parties dau în apartament (versiunea balcon) sau mrg la lansarea colecției de mobilier pentru vară de la JYSK.

Câteva detalii primite în comunicatul de presă:

”Noua colecție include atât un set modular (BASTRUP), cu design minimalist și versatil, care poate fi configurat în funcție de spațiul disponibil sau numărul de invitați, cât și mobilier creat special pentru casa de vacanță, în stil rustic și confortabil (FALKENBERG).

Cei care preferă modernul vor găsi setul de terasă RADSTED, cu linii simple și curate, cu un cadru subțire, realizat din aluminiu, și perne luxoase din textiline, cărora le pot asorta o masă de terasă în stil contemporan precum OTTA sau RAMTEN. Iar iubitorii de exotic pot alege mobilierul ULFBOR, care include două fotolii, canapea de trei locuri și o masă de grădină de dimensiuni generoase.”

Și câteva imagini de la acest summer garden party:

Plus un filmuleț de fața locului:

Eu weekend-ul ăsta mă duc la JYSK că am multe de cumpărat pentru my future summer party. 🙂

50 de impresii din Amsterdam

50 de impresii din Amsterdam

Nu ai cum să nu te îndrăgostești de Amsterdam, pur și simplu nu ai cum. Pentru mine e unul dintre orașele ce intră pe axa Londra- Berlin, pentru că are același vibe, aceeași cultură mișto și, ah, le-am prins pe toate cu o vreme super friguroasă de mi-au crăpat buzele când m-am întors în țară.

Am scris eu niște impresii mai jos și, ca de obicei, la un astfel de articol, am lăsat și o povestioară la final.

1. Am zburat pentru prima dată cu KLM și am avut zborul la 6 dimineața, așa că m-am trezit la ora 3, de erau și mâțele confuze de ce se întâmplă. A fost haios că și eu și ele aveam fix aceeași față adormită.

2. Zborul a fost super plăcut (clasa economy) și chiar s-a văzut diferența față de, hai să zicem, Tarom. Ne-au dat un sendviș cu omletă care era proaspăt și s-au servit cafele, sucuri, alte băuturi, apoi n-au dat brioșe cu brânză și apoi alte sucuri.

3. Am luat biletele de avion în ianuarie și m-au costat dus-întors 100 euro. De altfel, vă recomand să vă faceți achizițiile de bilete în această lună a anului, sunt mai ieftine.

4. Schipol este gigantic, sunt aproximativ 3000 de hectare acoperite cu acest aeroport ce are mai mult de 100 ani. Durează ceva timp până să ieși din el.

5. La aeroport am vrut să cumpărăm bilete de autobuz și nu acceptau decât plata cu cardul. Am citit eu că la ei se plătește mostly cu card, dar mi se părea normal să lași măcar opțiunea de cash. E culmea, la noi nu poți plăti decât cash în multe situații, iar la ei în autobuz doar cu card.

6. M-am enervat eu pe treaba asta, dar apoi am înțeles care era faza. Stați liniștiți, puteți plăti cash oriunde în Amsterdam. Faza cu transportul comun este că din 26 martie nu mai e disponibilă pentru că la ce sistem au ei (plata la șofer), cash-ul întârzia mult plecarea din stație. Adică, ia restul, stai că nu am mărunt și așa mai departe. Deci, e de înțeles ca acolo să fie plata cu card.

7. La dus am luat autobuzul ( 6 euro – 90 minute), dar la întoarcere am luat trenul (5.30 euro) și a fost mult mai avantajos, mai ales că stăteam lângă gară. La 6:20 plecam de la cazare, la 6:37 eram în tren spre aeroport. La ora 7 eram în aeroport.

8. Cazarea a fost g-r-o-a-z-n-i-c-ă. Am stat la hostel. Da, să ne amintim că am scris acest articol și că am o memorie deosebit de scurtă. Am zis că nu mai stau în cazări de acest fel, dar când ești sărac, ești sărac.

9. Hostelul e destul de cunoscut, se numește The Flying Pig și avea niște review-uri foarte bune pe Booking, pe care nu le-am citit, pentru că sunt un călător responsabil și merg la prețul ăla mic.

10. Prețurile la chirii, hoteluri etc sunt foarte mari în Amsterdam. De altfel, la ei nu există neapărat zonă centrală sau mărginașă, peste tot prețurile sunt la fel de mari.

11. Pentru o cazare de 3 nopți la hostel (2 persoane) a costat 235 euro în cameră comună, ceea ce mi se pare mult, având în vedere și ce condiții ne-au fost oferite. Sfatul meu este că nu mergeți ever în locuri de cazare ce au ca personal studenți sau tineri. Curățenia este ceva relativ, nu există conceptul de cearșafuri curate sau camere aerisite.

12. Un alt motiv pentru care nu recomand hostelul cu camere comune (noi eram 6 persoane) este că oamenii pot fi ciudați. Vin târziu în cameră, fac zgomot, sunt beți sau fumați și în miezul nopții cineva poate să aibă un coșmar și să înceapă să urle ca și cum ar fi venit Apocalipsa. Da, asta chiar s-a întâmplat.

13. O altă chestie nasoală la hostel: nu a mers apa caldă la duș. Ne-am spălat la chiuvetă.

14. Când am pus întrebarea pe Facebook: ce este de făcut în Amsterdam, unii oameni au mustăcit un pic. Cum adică ce de făcut? Nu, serios. Ce e de făcut? Ia luați aici o listă dacă aveți nevoie, eu nu am făcut mai nimic de pe ea, pentru că socoteala de acasă nu se pupă cu cea din târg.

15. Sunt o tonă de chestii de făcut și nu e timp de toate într-un city break, așa că plănuiesc să mă întorc aici.

16. Nu știu de ce, dar simt că e un oraș potrivit pentru o lună de miere. Cei care ați mai fost, nu-i așa că am dreptate?

17. Vă recomand să-l vizitați într-un sezon mai cald, pentru că în jumătatea lui martie a fost o vreme cumplită. Am fost forțate să ne cumpărăm mănuși pe care scria Amsterdam. Teribil, prin ce am trecut. 10 euro perechea.

18. Sunt extraordinar de multe muzee de vizitat, noi ne-am făcut acasă o listă lungă, bine planificată, iar la fața locului nu am aplicat nici 10% din ea.

19. Ne-am cumpărat un city card valabil 3 zile cu 87 de euro în care aveam access la o mie de muzee, plus plimbare gratuită cu barca pe canal și access gratuit la transportul în comun.

20. Aș fi zis că e avantajos, dar nu a fost, pentru că am vizitat doar 4 muzee și dacă puneam cap la cap restul (transportul în comun – 17 euro, 3 zile, barca – 18 euro), ne-am fi dat seama că ieșeam mai ieftin de 87. Asta e. Deci luați-vă acest card doar dacă știți sigur că veți merge în anumite locuri.

21. Rijksmuseum – este aglomerat, stai la coadă mult, expozțiile nu sunt cine știe ce și mai e si 18 eurpo intrarea (bine, gratuit, că-l aveam pe card). Nu mi s-a părut că merita.

22. Ceea mai interesantă chestie a fost expozișia temporară High Society, ce prezenta moravurile societății înalte, de la abuzul de substanțe până la depravare.

23. Van Loot și Willet Museum – 2 case ce au aparținut unor familii bogate din Amsterdam, acum transformate în muzee pentru public. Sunt absolut minunate, din punctul meu de vedere, camerele sunt somptuos decorate.

24. Anne Museum – nu am fost. Știu că sunt cozi imense, nu era inclusă nici pe acel card. Am decis să o las pentru următoarea dată.

25. I Amsterdam Sign – nu m-am pozat cu el. La fel, toată lumea îl călărește și nu aveam timp să-l pândesc când nu era aglomerat.

26. Plimbare cu bicicleta – aveam în plan, dar bătea un vânt atââââât de tare, încât nu mai aveam suficientă căldură în suflet cât să mă urnesc la o plimbare cu bicla. Am zis că o păstrez pentru când mă voi întoarce, la vară.

27. Pentru micul dejun am servit un dutch breakfast, care este o variantă mult mai light la english breakfast: toast, ou prăjit, gem, unt, cremă de brânză.

28. Pentru masa de prânz, am mâncat mai mult street food, fiind mereu on the go, era mult mai simplu așa. Sunt o mulțime de locuri unde vă puteți opri pentru ceva bun, dacă nu vă e prea frig să mâncați afară.

29. Dacă v-ați îndrăgostit de cartofii din Belgia, ăsta e locul potrivit să vă bucurați din nou de ei. Vă recomand Manekkin Pis, sunt ieftini, mulți (da, multți și la porția mică) și au multe sosuri.

30. Am avut noroc să prindem un food market deschis chiar lângă I Amsterdam Sign, unde ne-am bucurat de niște minunății fantastice: dutch pancakes. Neapărat dacă ajungeți în Amsterdam, trebuie să mâncați dutch pancakes!

31. Am încercat pentru prima dată oysters. M-am simțit super fancy, dar e foarte ciudată textura, ca și cum sorbi jeleu cu gust de sare și mare.

32. Vă recomand să mergeți și în piața Albert Cuypmarket (nu e deschisă duminica, apropo) dacă vreți să cumpărați lucruri ieftine și să mâncați ceva bun.

33. Piața se desfășoară de-a lungul unei străzi, sunt tonete cu mâncare foarte bună. Au și suveniruri ieftine (1 euro magnetul de frigider) și haine de tarabă. Mi-am cumpărat aproape un kg de brânză de 4 feluri la 15 euro.

34. Dacă sunteți fani brână, atunci musai să intrați în toate magazinele de cheese shop. Pe lângă că sunt heaven on earth cu o mie de sortimente, le puteți degusta gratuit și au și reduceri de tot felul.

35. Cele mai ciudate combinații au fost: brânză cu lavandă, brânză cu bere, brânză cu canabis și cocos.

36. Cele mai delicioase combinații au fost: brânză cu trufe, cu pesto, verdețuri și cea clasică.

37. Eu am plecat acasă cu vreo 2 kilograme de brânză, chiar nu m-am putut abține.

38. Există o zonă în Amsterdam, Spiegelkwartier, unde sunt niște străzi cu restaurante din mai multe bucătării (olandeză, portugheză, spaniolă, asiatică etc.) și au meniuri la 5 euro.

39. Noi am intrat într-un restaurant chinezesc și ne-am luat niște noodles cu legumeși vită absolut delicioși. Porția mare, da? Cinci euro. Plus un ceai chinezesc de iasomie extraordinar de parfumat.

40. Am insistat foarte mult să mănânc o specialitate locală, anume hering marinat. Extraordinar de bun, alături de ceapă și murături și o bere rece. Mi-am mai luat și cod prăjit cu sos de cocktail. Mmmm.

41. Tot orașul are o singură bere: Heineken. Mă rog, nu chiar, dar este absolut peste tot. Nu mai zic că are și muzeu dedicat.

42. Coffee Shops. Nu sunt locuri de băut cafea (neapărat), ci așa sunt numite și marcate locurile (legale) unde poți fuma/cumpăra marijuana. Accesul se face în baza unui buletin, desigur. Sunt absolut peste tot.

43. Primark. Yeah, baby. Cinci etaje, plus subsol. Am pierdut 2 ore și jumătate în magazin, nu-mi pare rău, mi-am luat o mulțime de chestii. Recomand 100%.

44. Red light district sau Cartierul Roșu. Faptul că există acest cartier mi se pare fantastic. Trebuie vizitat după ce se întunecă, ca aibă același farmec și e destul de aglomerat.

45. Mi se pare foarte ciudat să mergi pe acolo și în vitrinele magazinelor să apară prostituate în lenjerie intimă care își atrag clienții. Mi se pare degradant, sute de oameni te văd zilnic. Te văd cum deschizi ușa clienților care te întreabă cât costă, apoi îi poftești înauntru și tragi draperia. E nevoie de o minte deschisă ca să treci prin acest cartier.

46. Ah, și apropo, că mă și gândeam. Bărbați în vitrine, de ce nu?

47. O altă ”atracție” a cartierului sunt spectacolele de live porno. Biletul costă 45 euro sau 55 euro cu băuturi incluse și durează 1h:30. Și sunt spectacole non-stop, în orice oră din zi și din noapte.

48. Cum sunt olandezii? Politicoși, de treabă și mereu zâmbitori.

49. Cum sunt olandezii cu românii? Well, depinde. Ai varianta cu ”ah, ok” și abordează o față politicoasă (dar falsă), mai ai varianta în care sunt sinceri și chiar interesați de acest lucru sau varianta (cea mai nasoală) în care ți se răspunde cu ”ah, ok, eu nu am nimic cu voi”. Mda.

50. Amsterdam este orașul bicicletelor. Pentru că totul arată ca o zonă pietonală, mă trezeam mergând hai-hui peste tot și apoi dintr-odată să apară un cârd de oameni care vin spre tine pe bicicletă.

51. Sunt mai multe șanse să te calce o bicicletă decât o mașină.

52. Vă recomand pentru puțină relaxare și odihnă după o zi de mers pe jos, să vă opriți în Parcul Vondelpark, să vă bucurați de soare și natură.

53. Prin centru, unde sunt străzile foarte înguste, circulă mai mult tramvaiele și chiar e chiar plăcut să te plimbi cu el și să vezi arhitectura clădirilor îndeaproape.

Poveste:

Povestea de la final e cam așa. La întoarcere ne-am urcat în trenul ce ducea spre aeroport. Pentru că suntem niște zăpăcite incurabile, ne-am urcat la clasa întâi, nu la a doua cum aveam biletele. Eram singure în vagon,trenul nu plecase, când a intrat un domn (pasager și el) și ne-a spus că asta e clasa 1 și că amenda e de 50 euro dacă ne prinde cineva. I-am mulțumit pentru informare, ușurate că am aflat din timp, nu după o amendă, dar tot ne-a pus un pic pe gânduri. De unde știa el că nu aveam bilet de clasa întâi? Ne-a judecat după haine sau cum? Aveam bani și de clasa întâi, apropo.