De ce platesc mereu doar cu cardul

De ce platesc mereu doar cu cardul

Spre disperarea prietenilor care se nimeresc să iasă cu mine în oraș. 😀 Nu am aproape niciodată bani cash la mine și când am, mi se pare o senzație ciudată.  În România nu este chiar foarte card-friendly, la piață nu poți plăti cu cardul, să-ți iei bilete RATB nu poți lua cu cardul și multe alte situații. Și cu toate astea eu mă încăpățânez să nu am la mine cash. Am poftă de un covrig la 1 leu? Too bad, o să-mi pun pofta-n cui și a doua zi poate o să îmi setez un reminder pe telefon să iau niște mărunt cu mine ca să cumpăr covrigul.  Vreau să cumpăr flori pentru ziua mamei? Again, trebuie să planific să am cash la mine.

Însă nu mereu am fost așa, ba aș putea spune că acum 4 ani eram fix la polul opus, nu concepeam decât să am bani fizici la mine. În 2014 mi-a deschis tata primul cont la bancă și mi-a făcut un card de student pe care a pus el o sumă de bani cadou. Îmi amintesc cum am făcut prima plată la H&M și nici nu știam să folosesc cardul. Pe atunci nu era cu aplicație de mobile să verific soldul și alte bla bla-uri, mă duceam la bancă să verific. Sau nu mă duceam și uite așa am cheltuit în câteva luni niște bani ce ar fi trebuit să fie economii. Era o sumă mică, dar conta pe atunci când nu aveam salariu. Și așa mi-am luat aminte că nu e bine să plătești cu cardul și să pierzi evidența banilor.

Aproape 2 ani de primit salariu pe card, mă duceam la bancomat și îi scoteam pe toți și îi țineam la ”saltea”. Eram cum suntem oamenii ăia paranoici că banca o să le fure banii, dar eu nu aveam gânduri d-astea. Eu mă gândeam doar că mă ”fur” pe mine că o să cumpăr chestii aiurea și că nu o să fiu atentă cu cheltuielile. Dar apoi am realizat că nici așa nu sunt conștiincioasă, economii nu aveam, luam mereu bani să plătesc una-alta și degeaba îi scoteam de pe card. Nu țineam evidența lor deloc, eram mână-spartă.

Ușor-ușor nu i-am mai scos de pe card (și din lene să mai merg la bancă). Mi s-a pus capac în 2017 când după luni repetate de mers la bancomat și palpitații de genul ”pe ce naiba am dat banii????”, am zis că nu mai pot trăi așa.  Mi-am luat aplicația de banking, nu am mai scos deloc banii de pe card și din ianuarie 2018 am toate cheltuielile listate în excel, lună de lună. Știu pe ce se duc banii, controlez mereu fluxul lor și dacă cheltui mai mult pe o treabă, știu cumva să optimizez din altă parte.

D-asta nu am cash la mine, căci nu le pot ține evidența așa de ușor.  De exemplu, că am plătit x lei la magazinul x de unde am luat y lucru pe care-l pot băga în categoria respectivă în excel. D-asta când ies în oraș, plătesc doar cu cardul și dacă are cineva să-mi dea bani, atunci să îmi facă transfer, nu să-mi dea cash.

Mai nou, am început să plătesc cu cardul și în vacanțe. În Copehnaga am plătit exclusiv cu cardul pentru că era prea dificil să fac rost de coroane daneze (iar cursul tot varia), la fel am procedat și în Stockholm. Ambele orașe sunt foarte bine dezvoltate și poți plăti lejer cu cardul în 99.9% din situații. Tot acolo faci un split bill fără să se uite nimeni urât la tine. În ultima vacanță din Italia am avut bani atât cash, cât și card, din rațiuni de siguranță. Și am procedat corect și pentru că în Cinque Terre multe locuri nu acceptau plata cu cardul.

Voi cum sunteți? Cash sau card?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *