Rutina de mers la piață este cea mai bună rutină

Mă trezesc mereu sâmbătă dimineața pe la 8. Nici nu mănânc. Știu că am de mers întâi la piață și apoi pot ajunge să îmi fac micul dejun. Mi-ar plăcea ca la 16 Februarie să existe și un coffee shop mai de doamne ajută. E oarecum în apropiere 5togo. Dar nu e chiar același lucru cu ce tip de cafea îmi doresc. Înțeleg însă și perspectiva și targetul. Nu foarte mulți hipsters & millenials o să meargă la piață pentru cafea.

Anyway, am reușit să găsesc un coffee place unde un ”băiat” se chinuie el să facă o cafea d-aia fancy, mă întreabă de 20 ori ”vreți și zahăr, nu?” (clar nu) și poartă masca aproape corect. Și dacă mor de foame până când ajung să îmi fac de mâncare, atunci iau și un covrig la 1 leu de la cele 3-4 covrigării din același perimetru.e

Piața are o zonă interioară, acoperită, plus mulți comercianți care vând lângă piață, în exterior. Teoretic la ei ai putea găsi prețuri mai decente decât la cei care au de plătit chirii mai mari. Da și nu. De exemplu, acum 2 săptămâni 1 kg de cartofi noi costau 15 lei indiferent de la ce tarabă cumpărai. Personal, prefer să cumpăr de la tarabele din interior pentru că mi se pare că sunt mai atenți cu marfa ( o parte din ei) și legumele par mai proaspete.

Știu că mulți se duc în Obor pentru piață, dar e prea departe de mine și nu se poate numi rutină plăcută dacă trebuie să străbat jumătate de oraș ca să ajung să cumpăr pătrunjel. Plus că nici nu ar mai avea cum să devină o rutină in the first place.

Ce cumpăr?

Pâine proaspătă, carne de la măcelărie (ficăței, pui, frigărui – în funcție de meniul pe care l-am pentru săptămâna ce vine), apoi fructe și legume în funcție de sezon. Ceea ce se traduce astfel: ardei, castraveți, roșii, cartofi, salată verde (IT IS A MUST), ceapă verde, mărar, pătrunjel, spanac – anything green for short – dovlecel, vânătă, căpșuni și, eventual, mere. Îmi place că este un domn cu tarabă la care vinde doar fructe de toamnă (mere, gutui, pere) și de fiecare dacă când cumpăr de la el suc de mere (super bun), îmi dă ”din partea casei” și 2 mere sau niște pere. Sunt client fidel.

Mai obișnuiesc să cumpăr măsline și (cremă de) brânză, dar nu extraordinar de des. Am intrat 5 minute la pescărie și nu m-am încumetat să cumpăr ceva de acolo, arăta foarte fishy. Pentru fructe de mare și pește bun chiar m-aș duce la Obor.

De unde cumpăr?

Am de recomandat 2 locuri din piață pe care le-am descoperit cu ajutorul lui Mihai Petrea, colegul de apartament al Gabrielei:

• carmangeria Dumi: au carne absolut excelentă și în fiecare săptămână au un alt sortiment la display, ca să zic așa. De exemplu, au avut frigăruri de curcan învelit în fâșii de zucchini. Sau această pastramă cu vibe exotic, de mai jos. Și mai au și niște frigărui cu halloumi delicioase.

• brutăria Grivița – au pâine foarte, foarte bună. Deși recunosc că eram mare fan Miez, îmi e cam peste mână să merg până acolo. Pâinea ”Rădăcină” e preferata mea (e împletită). Ah, și unrelated cu piața, pâinea de la Lidl cu cartofi este also the shit.

În rest, pe lângă piață găsești de toate: outlets, SH-uri, mini-supermarkets, pescării, târg de vechituri, florării, curățătorie, centru xerox, anything you need. Și îmi place tare tare mult să iau flori de la piață, îmi dă o stare de bine să îmi umplu casa cu ele.

Rutina de mers la piață e cea mai bună rutină

Pare că am făcut un advertorial pentru Piața 16 februarie, dar nu mă plătește nimeni în cartofi pentru articolul ăsta. Acum că sunt aproape de final, îmi dau seama că I missed the purpose of what I was trying to say. Scuzați romgleza. De când cu pandemia, nimic nu mai e sigur, nimic nu mai e cert, nu știi dacă vei putea pleca la munte cu prietenii, că poate se închide orașul, nu știi când prinzi loc la vaccin, când te reîntorci la muncă, dacă o să mai ai un loc de muncă etc etc.

Sunt multe incertitudini și mi se pare că față de anul trecut, când mai aveam o doză de speranță, acum efectele tuturor restricțiilor și contextului sumbru se resimt mult mai tare. Explică mai bine articolul ăsta la ce mă refer. Și astfel că a avea rutine ce îți oferă un fel de normalitate de care poți bucura recurent este de vis. Mă gândesc mereu că d-abia aștept să vină ziua de sâmbătă să merg la piață, să fiu eu cu mine și cu plasa mea din pânză, e cea mai bună rutină. Am și eu o bucurie din prea puține bucurii.