4 țări în 22 ore
De fiecare dată când experimentez un ”traseu” d-ăsta de țări mai complicat, cu escale, cu schimbat tren, alergat după nu știu ce autobuz etc, îmi spun că nu mai fac asta data viitoare. Și tot ajung să fac asta. Cam ce îți spui și după ce te îmbeți, cred că e un principiu similar. În cazul călătoritului e simplu de ce revin din nou și din nou la aceleași metode. Nu am bani. Asta e, sunt prea săracă cât să iau avion direct, la cursă de linie și mai știu eu ce. Este și foarte adevărat că uneori, pe anumite rute, nu ai încotro decât să faci tot felul de combinații ca să ajungi la destinație.
În Strasbourg am ajuns cu greu și am plecat la fel de greu. De aici a pornit și pățania mea de la începutul lunii decembrie, când din cauza grevei feroviare din Franța, mi s-au dat peste cap șansele de a călători decent chiar și pentru o săracă. La dus aveam bilete de autobuz / autocar din Luxembourg până în Strasbourg și trebuia să ajungem până în prânz, am ajuns la 6 seara, după ce șoferul de autocar ne-a ”uitat” în parcare. Compania de transport (Bla Bla Bus) a zis literalmente să ne descurcăm singuri și să așteptăm următorul autocar, ce venea în vreo 3 ore. Super, francezii sunt minunați. Dar o să fac fast forward la drumul de întoarcere căci am fost contra cronometru.
Pe scurt, traseul meu spre casă era următorul: din Strasbourg trebuia să merg cu autocarul 3 ore până în Luxembourg; în Luxembourg trebuia să ajung la o anumită parcare de unde luam autocar alte 3 ore până la aeroportul din Charleroi (Bruxelles), de unde luam avion 2 ore până în București, iar de la noi trebuia doar să mai traversez traficul unei zile obișnuite ce putea fi egal ca timp cu durata cursei Bruxelles – București. SUPER, plimbare prin multe țări.
Duminică, 8 decembrie
17:10
Am ajuns ca niște zâne (eu și prietenii mei ce locuiesc în Luxembourg, Corina și Roby) la gara din Strasbourg, unde trebuia la ora 18 să luăm trenul (nu direct, Doamne ferește, cel puțin o schimbare de sărit de pe un peron pe altul) către Luxembourg. Ne-a costat doar 40 euro de persoană să obținem un loc amărât la clasa 2-a. Tanti de la ghișeu ne-a spus că nu mai circulă niciun tren pentru că…grevă. Greva ținea de câteva zile oricum, circulau trenuri, dar limitat. Oh well, în ziua aia s-au decis să anuleze niște curse.
Nasol, următorul tren ar mai fi fost a doua zi. Adică luni când eu aveam zbor la 11 dimineața în Belgia și nici măcar nu eram în Luxembourg, ci în Franța. Rapid am făcut niște calcule. Cât mă costă să iau un bilet de tren a doua zi (STR – LUX), apoi alte bilete de autocar (LUX – BRU) și apoi alte bilete de avion (BRU – BCH)? Plus o noapte de cazare în funcție de cum găseam biletele de avion în Bruxelles. 500 – 600 euro lejer. Also, asta a fost una dintre vacanțele alea rare în care am plecat ca o panseluță fără asigurare. Exclus să plătesc banii ăștia, căci dacă ajungeam în situația asta mă lecuiam de vacanțe prin țări străine vreo câteva luni bune.
18:00
Am reușit să găsim bilete la un autocar ce pleca la 1 noaptea spre Luxembourg. În condițiile în care eu la 6 dimineața trebuia să iau tot din Luxembourg autocarul numărul 2, dar mai întâi trebuia să mă opresc la prietenii mei acasă să-mi iau și bagajul. Aveam deja un ghimpe în coaste că nu o să mă încadrez deloc .
Mai trebuia și să ne găsim o ocupație timp de 7 ore. Cazare nu mai aveam, afara era frig, târgul de Crăciun era aproape de închidere, ce să mai facem? Am plecat iar în centru, am intrat prin magazine, prin galerii, am pozat brazi, luminițe și am mâncat iar.
21:00
Frig, oboseală, unde putem sta ieftin până la miezul nopții? Răspunsul a fost…un McDonald’s murdar, care era deschis până la ora 23 doar. Am stat acolo, am băut vreo 2 ceaiuri, m-am chinuit să găsesc o priză și am scris articolul pentru Strasbourg pe telefon. Un mic glitch cu WordPress mobile a fost de ajuns și am pierdut tot articolul. M-am apucat să îl rescriu, pentru că de ce nu. Aveam deja o seară prea relaxantă.
23:00
Am plecat să căutăm un alt McDonalds.
23:30
Am găsit un McDonalds și mai murdar decât primul. Nu înțeleg de ce fast food-urile în afară au condițiile astea. Era atât de jenant încât nici nu m-am mai prefăcut că o să-mi comand ceva. Am vrut doar să stau la căldură. Mai erau și alții ce păreau homeless și stăteau și ei la căldură.
0:45
Am ajuns în stația de autobuz de unde trebuia să luăm autocarul spre LUX.
Luni, 9 decembrie
01:25
Autocarul a avut o întârziere de 5 minute. Deja cronometram totul și mă cuprindea panica. Eu oricum am o problema cu timpul, mi se pare că niciodată nu e de ajuns. Eram obosită, nedormită, nervoasă, autocarul era plin de oameni care ocupaseră 2-3 locuri pentru somnul lor. Am ocupat și noi 4 locuri și m-am băgat la somn în cea mai inconfortabilă poziție.
O4:15
Am ajuns în Luxembourg, în parcarea de mașini unde era oprirea.
4:20
Ne-am chemat un taxi ca să ne ducă în cealaltă parte a orașului să-mi iau bagajele.
4:45 – 5:10
Mi-am strâns bagajele, am mai mâncat ceva, minunații de Corina și Roby mi-au făcut un pachețel de mâncare pentru drum. Două sendvișuri, fructe și apă. M-am simțit atât de iubită <3 Mi-au dat și instrucțiuni cum să mă reîntorc în parcare cu autobuzele de noapte. Căci, desigur, aveam de prins vreo 2…
5:50
Am ajuns în parcare după o mică spaimă, am crezut că am greșit stația de autobuz când am schimbat autobuzul. L-am sunat pe Roby și m-a ghidat. E bine să ai prieteni.
5:55
Ploua și era foarte frig, m-am adăpostit în stația de autobuz. Eram cheaună și stresată că nu o să ajungă autocarul la timp și o să pierd avionul și că rămân prin țări străine.
6:20
Ajunge autocarul cu o întârziere de 7 minute. Mi s-a luat o povară de pe umeri. Aproape, căci cine știe ce se putea întâmpla pe drum.
8:45
Am ajuns la aeroportul Charleroi după alte 2 ore chinuite de somn. Control securitate, verificare act identitate, am urcat în avion și am decolat în jurul orei 11.
14:20
Am aterizat pe Otopeni după 2 ore de dat scroll pe telefon și luptat cu senzația de rău ce apare după nesomn.
14:20 – 15:00
Cât a durat tot procesul de ieșit din aeroport, plus găsit taxi.
16:00
În sfârșit acasă după ce am făcut 1 oră un drum ce poate fi 15 minute. Baie, mâncare, Netflix și somn, căci a doua zi aveam muncă.
The end
Never again? Posibil să mă reîntorc în Luxembourg în curând urmând același traseu de țări, dar fără Strasbourg.
Voi aveți vreo vacanță în care ați experimentat rute complicate? Să fie nevoie să traversați cinșpe țări ca să ajungeți la destinație? 😀
2 Replies to “4 țări în 22 ore”
Ai alergat ceva.. 😀
Se mai intampla ?